Cazinoul din Constanţa a revenit, astăzi, la Primăria Constanţa, după ce, timp de câţiva ani, clădirea a trecut printr-un amplu proces de restaurare, în cadrul unei investiţii derulate de Compania Naţională de Investiţii (CNI), care s-a ridicat la peste 200 de milioane de lei cu TVA. Finanţarea reabilitării clădirii simbol a Constanţei a fost asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, dar a existat şi o parte de cofinanţare, pentru lucrări adiacente, din partea municipalităţii constănţene. Această restaurare vine după ce, mai bine de un deceniu, monumentul a zăcut în uitare, degradându-se constant, dar reprezenzând, în acelaşi timp, în toată această perioadă, o temă resuscitată în diverse contexte electorale.
La ceremonia de predare-primire au participat premierul României, Marcel Ciolacu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, directoarea Companiei Naţionale de Investiţii, Manuela Pătrăşconiu, primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, şi inginerul Petre Badea, directorul Aedificia Carpaţi, antreprenorul care s-a ocupat de lucrările de consolidare şi restaurare a monumentului. În sală a fost prezent însă şi Daniel Suciu, fost ministru al Dezvoltării care a susţinut proiectul de restaurare a Cazinoului, dar şi parlamentari de Constanţa, consilieri locali şi judeţeni şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Florin Mitroi.
În august 2007, în incinta Cazinoului din Constanţa s-a derulat ultima şedinţă a Consiliului Local Municipal. Încă de atunci, în clădire mirosea intens a mucegai, a igrasie, umiditatea aproape că se simţea pe piele, iar scaunele tapiţate cu catifea roşu Bordeaux erau deja uzate. La scurt timp, clădirea simbol situată pe faleza din Constanţa a ieşit din circuitul public, fiind închisă. A urmat un deceniu de degradare constantă a monumentului istoric categoria A. Subsolul clădirii a fost inundat, geamurile au fost sparte, interiorul era plin de porumbei morţi. Clădirea a devenit treptat un decor potrivit pentru filmele lui Hitchcock. Aproape o ruină. Trebuie menţionat că ultima reabilitare a monumentului avusese loc în 1981.
Astăzi, la ceremonia de predare-primire, premierul Marcel Ciolacu a declarat că au existat momente în care a fost sceptic cu privire la readucerea la viaţă a monumentului. „Cazinoul este un simbol al istoriei şi al culturii noastre. Mi s-a părut, ca multora dintre voi, că aceste lucrări nu se vor termina niciodată”, a afirmat Ciolacu.
Conform declaraţiilor ministrului Cseke Attila, Cazinoul a fost restaurant pe o suprafaţă de peste 5000 de metri pătraţi. „E o bijuterie arhitecturală în adevăratul sens al cuvântului. Vorbim despre cea mai frumoasă clădire publică din România, construită în stil Art Nouveau”, a declarat primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac.
Un simbol pentru stilul Art Nouveau. Mărire şi decădere
Dar Cazinoul din Constanţa nu a fost întotdeauna un monument uitat de autorităţi şi împins – din neputinţă, din nepăsare? – spre ruinare. Construit după planurile arhitectului francez Daniel Renard şi inaugurat pe 15 august 1910, Cazinoul a devenit un monument reprezentativ pentru curentul Art Nouveau. Vitraliul de forma unui evantai, elementele arhitecturale de forma navelor antice cu ghirlande de alge au sedus estetic atât localnicii, cât şi turiştii, care s-au pozat de nenumărate ori fie în faţa, fie în interiorul clădirii. De-a lungul timpului, Cazinoul din Constanţa a găzduit şi o cafenea – inclusiv în perioada comunistă – şi a devenit, treptat, şi un loc pentru organizarea petrecerilor: revelioane, nunţi, botezuri, majorate, baluri de boboci. Monumentul a fost atrăgător inclusiv pentru editorii revistelor de modă, care realizau diverse şedinţe foto în interior.
Cu toate acestea, timpul şi-a pus, inevitabil, amprenta asupra clădirii, astfel că, fără minime lucrări de întreţinere, imobilul s-a deteriorat. Iar de la mărire la decădere nu s-a trecut tocmai pe nesimţite. Monumentul a fost închis şi efectiv abandonat de administraţia publică locală. Au urmat ani de declaraţii publice pe marginea restaurării monumentului, politicieni locali şi de la centru defilând cu acest subiect mai ales în timpul campaniilor electorale.
Acea „fată bătrănă”, scoasă „la mezat”
Cel dintâi pseudo-promotor al unei acţiuni de salvare a Cazinoului a fost fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Doar că niciuna dintre aşa numitele soluţii propuse de fostul edil nu se suprapunea realităţii. Mai mult, Mazăre ducea subiectul în derizoriu, vorbind despre acest monument istoric ca şi când ar fi fost jucăria sa personală, adusă de-acasă şi, de multe ori, aproape batjocoritor. De exemplu, fostul primar al Constanţei se referea la clădirea Cazinoului ca la o „fată bătrână”, pe care el trebuie s-o scoată „la mezat”.
În această logică, în anul 2007, acelaşi primar anunţa că imobilul a fost concesionat unei firme israeliene, pentru a fi restaurant şi, ulterior, inclus în circuitul cazinourilor internaţionale. Era vorba despre Queen, societate care, la acel moment, deţinea şi Cazinoul Palace din Bucureşti şi, care, trei ani mai târziu, invocând lipsa de bani, renunţa la Cazinoul din Constanța. Clădirea a revenit, astfel, la administraţia locală. Evident, şi mai degradată decât era înainte de o concesionare pe 49 (!) de ani, sortită eşecului.
Citește și: Ana Blandiana a primit titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia”
Un subiect electoral, dar emoţionant pentru constănţeni
A urmat, în 2011, preluarea Cazinoului, pentru reparaţii capitale, de către Ministerul Dezvoltării, în timpul când acesta era condus de Elena Udrea. Preluarea a durat doar un an, iar după această perioadă clădirea s-a întors la municipalitatea constanţeană. Şi de această dată, cu încă un pas mai aproape de ruinare.
Trei ani mai târziu, în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, Liviu Dragnea promitea, în calitate de ministru al Dezvoltării, salvarea Cazinoului.
Politicienii locali şi de la centru nu au ezitat deloc să se folosească, ori de câte ori contextul era potrivit, de tema reabilitării Cazinoului, în interes electoral. Pentru constănţeni, însă, subiectul a fost mereu unul delicat, chiar emoţionant, pentru că aceştia îşi doreau, firesc, ca o autoritate locală sau centrală să facă ceva în privinţa monumentului, pentru a opri alunecarea spre o ruinare definitivă.
Expoziţii imersive, spaţiu muzeal dedicat istoriei şi cafenea
Abia la finalul anului 2019, a fost semnat, în timpul mandatului fostului primar al municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, contractul pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului. Ministru al Dezvoltării era, de această dată, liberalul Ion Ştefan, în vreme ce Guvernul era condus de Viorica Dăncilă.
Declarată câştigătoare – în urma finalizării procedurii de achiziţie publică – a contractului de consolidare şi restaurare a Cazinoului a fost asocierea Aedificia Carpaţi SA & SC Remon Proiect SRL & SC Profesional Construct Proiectare SRL & SC Tehnoinstal SRL. Potrivit contractului, au fost executate lucrări de consolidare şi restaurare ale clădirii principale (S+P+1E+M, pod parţial şi rampă de acces către subsol), dar în acest proces au intrat şi zonele exterioare (reabilitare platformă terasă, reţele utilităţi, zid de apărare şi balustradă).
Data preconizată pentru redeschiderea oficială a Cazinoului este, aşa cum a menţionat ieri primarul Constanţei, 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena, care marchează şi ziua municipiului Constanţa. Edilul şef a precizat însă că termenul nu este bătut în cuie şi că este „moderat optimist” cu privire la această dată. Caracterul de noutate al monumentului istoric, acum consolidat şi reabilitat, va consta în inaugurarea, la subsol, a unui muzeu care va vernisa expoziţii imersive, în organizarea unui spaţiu muzeal dedicat istoriei, la parter, precum şi în deschiderea unei cafenele.
Citește și: Expoziţie dedicată saşilor, la Palatul Principilor Transilvaniei
Mesaje ale unor deţinuţi politic, descoperite în zidurile Cazinoului în timpul lucrărilor de restaurare
În primăvara anului 2020, chiar în timpul lucrărilor de consolidare a clădirii, în zidurile Cazinoului a fost găsit un bilet semnat de 16 deţinuţi politic. Mesajul era datat pe 31 decembrie 1951, atunci când foşti deţinuţi munceau la reabilitarea monumentului istoric din Constanţa.
În primăvara lui 2023, un al doilea bilet a fost descoperit în pereţii Cazinoul din Constanţa, ascuns într-o cutie de chibrituri. Acest al doilea mesaj îi aparţine lui Julius Márton şi a fost scris în mai 1952. Trebuie menţionat că numele lui Julius Márton apărea şi pe biletul din decembrie 1951, într-o înşiruire de nume aparţinând mai multor deţinuţi. Se presupune că este vorba despre aceeaşi persoană. Ambele bilete au intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Citește reportajul Ruxandrei Hurezean – Pe urmele deținutului care a lăsat un bilet în zidurile Cazinoului din Constanța
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
