Nelu Tătaru, aflat sub control judiciar pentru luare de mită, a anunțat că își va deschide un cabinet privat chiar începând de luna viitoare. Dreptul la muncă și verificarea circuitului financiar al banilor din sistemul privat fac ca doctorii cercetați pentru luare de mită să fie potriviți sistemului privat, dar nepotriviți pentru sistemul public de sănătate.
Nelu Tătaru este medic chirurg, are 52 de ani, parlamentar PNL din 2012 și era cap de listă în județul său, înainte ca procurorii anti-corupție să-i facă perchiziție la Spitalul Municipal Huși. Ancheta a început de mai bine de o lună, potrivit Hotnews.
Pe data de 4 noiembrie, Nelu Tătaru a fost plasat sub control judiciar, pentru infracțiunea de luare de mită, cu interdicția de a exercita profesia de medic în sistemul de sănătate public. Am încercat să aflăm care sunt explicațiile specialiștilor în legătură cu decizia luată de magistrați de a interzice profesarea doctorilor în sistemul de sănătate public și de ce li se permite în continuare să profeseze în sistemul privat.
Șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) crede că magistrații trebuie să justifice decizia de a-i interzice dreptul la practică medicului în spitalele și cabinetele de stat. Totuși, Csaba Asztalos sugerează că dreptul la muncă și verificarea circuitului financiar al banilor din sistemul privat fac ca „doctorii cercetați pentru luare de mită să fie potriviți sistemului privat, dar nepotriviți pentru sistemul public de sănătate. Dreptul la munca nu poate fi limitat în mod absolut”.
Avocatul specializat pe drept penal, Cristian Ene declară că magistrații pot stabili „dreptul medicului de a exercita profesia în privat”, pentru că e greu de crezut că în privat doctorii pot cere bani sau pot condiționa actul medical de sume suplimentare.
“Există posibilitatea să se stabilească dreptul medicului de a exercita profesia în privat, pentru că infracțiunea de luare de mită se poate realiza mai mult în cazul în care medicul este angajat la stat, față de privat, unde banii nu se dau doctorului, ci se dau la casieria spitalului privat, astfel încât medicul nu devine ușor subiectul luării de mită, și daca banii nu se evidențiază, este evaziune fiscala a spitalului privat și nu condiționează actul medical”, a declarat Cristian Ene.
Deocamdată nu e clar care sunt argumentele pe baza cărora procurorii i-au interzis lui Nelu Tătaru să profeseze în spitalul din Huși. Purtătoarea de cuvânt a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Livia Săplăcan, ne-a explicat că procurorii emit măsuri restrictive care sunt prevăzute de lege și că această interdicție ține exclusiv de datele anchetei.
Ce spune prorectorul Ștefan Busnatu
Prorector al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, cardiologul Ștefan Busnatu s-a declarat revoltat de faptul că „un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră a celor vindecați”, poate fi transformat în infracțiune: „Justiția și presa își unesc forțele pentru a destabiliza corpul medical – fără a se gândi la impactul asupra societății”. Nelu Tătaru a insistat în aparițiile sale ulterioare că nu a condiționat niciodată actul medical și deocamdată nu există dovezi că medicul le-ar fi cerut bani pacienților săi.
Nelu Tătaru este vizat pentru peste 100 de fapte de luare de mită, în general sume mici de bani și alimente. DNA a anunțat că l-a urmărit pe parlamentar timp de trei luni înainte de a-l duce la audieri și a face percheziții în biroul său de la Spitalul din Huși. După ce ancheta procurorilor anticorupție a devenit publică, PNL i-a retras sprijinul, deși Tătaru a avut sprijin în interiorul breslei.
Pe 13 noiembrie, fostul ministru Nelu Tătaru a declarat că dacă nu va reuși să se întoarcă în sistemul public de sănătate, își va deschide un cabinet privat: “Județul Vaslui nu are o clinică medicală privată chirurgicală în care să pot opera în acest moment, iar dacă nu voi reuși să mă întorc la spital voi încerca să-mi deschid un cabinet privat”, a declarat Tătaru pe pagina de Facebook.
Au mai existat în trecut cazuri asemănătoare cu cel al fostului ministru. Alte exemple de medici care au primit interdicția de a lucra în sistemul de sănătate în urma infracțiunii de luare de mită, sunt:
– Gheorghe Burnei, pe 31 august 2017 Curtea de Apel București i-au interzis să lucreze în sistemul de sănătate public pentru că a primit de 15 ori mită de la părinții unor copii internați la Spitalul „Marie Curie”, pe care i-a operat și consultat, potrivit HotNews
– Diana Duculescu, în octombrie 2024 a fost prezentată unui judecător care a plasat-o sub control judiciar, interzicând ulterior profesarea în sistemul public a acesteia, pentru infracțiunea de luare de mită, potrivit știricraiova
– Anca Ababneh Dumitrovici, în octombrie 2024 Tribunalul Suceava a decis suspendarea doctoriței din a profesa în sistemul medical public, pentru infracțiunea de luare de mită de la 280 de pacienți, potrivit libertatea
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES)
