CCR îl lasă pe George Simion să candideze, deși a făcut declarații la fel de grave ca Diana Șoșoacă, pe care Curtea a blocat-o. Cui folosește dubla măsură? Extremiștilor?
Judecătorii constituționali și-au contrazis ieri argumentele de acum șase luni, când i-au interzis Dianei Șoșoacă să candideze pe motiv că are convingeri care nu sunt compatibile cu valorile democraţiei și dacă ar deveni președintă ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
Ani de zile, judecătorii constituționali i-au dat voie extremistului Vadim Tudor să candideze, cu toate că avea declarații mai violente, dar anul trecut au interzis-o pe Șoșoacă. Odată cu această primă măsură punitivă a judecătorilor constituționali, CCR și-a demonstrat din nou subordonarea politică.
Voturile Dianei Șoșoacă ar fi urmat să meargă către Simion
Atunci, cei cinci judecători care au votat împotriva lui Șoșoacă, numiți de PSD și UDMR, au crezut că îl pot ajuta pe Marcel Ciolacu să intre în turul al doilea cu radicalul George Simion, liderul AUR. Raționamentul lor a fost simplist: voturile Dianei Șoșoacă vor merge către George Simion, pe care îl va mai ajuta și PSD să facă saltul spre turul al doilea al prezidențialelor. Ulterior, aritmetica electorală a arătat că, dacă Șoșoacă rămânea în cursă, Georgescu n-ar fi ieșit pe primul loc iar Ciolacu ar fi avut-o șansă în plus să ajungă la Cotroceni.
Citește și: Jurnaliști independenți filați de instituțiile statului
Decizia CCR împotriva Dianei Șoșoacă rămâne însă o piatră de moară legată de picioarele judecătorilor constituționali, până când aceștia nu decid să repare lucrurile. Șoșoacă a fost penalizată pentru opinii care depășesc bunul simț, dar care nu fac obiectul CCR. În opinia separată formulată de judecătoarea Iulia Scântei se menționează extinderea prerogativelor Curții dincolo de limitele pe care le trasează Constituția și faptul că celei excluse nu i s-a dat dreptul la apărare.
Continuarea în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!