Ce animale stăpâneau Iaşul acum 7 milioane de ani – descoperirile unui doctorand de la Geografie. Studiile paleontologice sunt şi au fost un adevărat subiect de interes pentru specialiştii acestei ştiinţe, atât de pe teritoriul României, cât şi din întreaga lume. Pentru Dumitru-Daniel Badea, un doctorand al Facultăţii de Geografie din Iaşi, paleontologia a devenit o adevărată pasiune, căreia îi dedică destul de mult timp pentru a fi mulţumit de reuşitele acestui domeniu.
Dumitru-Daniel Badea urmează să-şi susţină la vară teza de doctorat, în care prezintă ce descoperiri paleontologice a făcut în toţi anii de studiu. Astfel, o inedită colecţie de microvertebrate fosile a fost deja donată la Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi. “Încă din anul I de facultate, în vara anului 2015, am fost unul dintre studenţii Departamentului de Geologie din Iaşi care a participat la o practică de teren, timp de 11 zile, cu scopul de a colecta un schelet parţial de mamut, strămoş al elefanţilor de astăzi. Scheletul se află şi astăzi la Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad. Acesta a fost momentul în care am decis că voi urma tainele paleontologiei pentru studiile de licenţă, master şi în prezent doctorat. Cum descoperirile paleontologice de mari dimensiuni erau deja cunoscute, într-o oarecare măsură, în partea de nord-est a României, am decis, împreună cu domnul profesor Bogdan-Gabriel Răţoi, să abordez un subiect mai puţin cunoscut, şi anume microvertebratele fosile”, a declarat acesta.
Citește și O firmă de exploatare a lemnului a blocat panourile fotovoltaice de la Complexul Energetic Oltenia
Cum au fost descoperite microvertebratele fosile
În lucrarea sa, Dumitru-Daniel s-a concentrat pe studiul microvertebratelor fosile ce au evoluat în Miocenul Superior de pe Platforma Moldovenească; asta înseamnă o vechime de peste 7 milioane de ani. “Fragmentele fosile ale acestora au fost identificate în depozite sedimentare existente în partea nord-estică a României, la sud de Iaşi. Pe parcursul anilor de doctorat au fost vizitate peste 10 localităţi din această regiune în vederea colectării probelor”, a adăugat doctorandul. Mai mult, munca de teren a tânărului a fost reprezentată de identificarea rocilor cu potenţial fosilifer, spălarea sedimentelor şi colectarea acestora pentru analizele de laborator. În laborator, dat fiind faptul că dimensiunile elementelor fosile sunt mici şi foarte mici (de ordinul milimetrilor) doar cu ajutorul lupelor binoculare pot fi manipulate.
Cele mai importante resturi fosile
Cele mai relevante resturi fosile identificate de către tânăr sunt elementele dentare de animale care au evoluat la acel moment din istoria geologică. “Prin analizarea acestor elemente dentare am stabilit că aparţin mai multor specii de animale. Sunt animale din grupurile mari precum reptile, amfibieni, rozătoare, insectivore sau chiar rude străvechi ale liliecilor de astăzi. Mai exact animale precum şerpi, şopârle, salamandre, peşti, veveriţe, şoareci, hamsteri, iepuri, castori, cârtiţe, pârşi sau lilieci. Fiecare dintre aceste animale aduc un aport important pentru o mai bună înţelegere a mediului de viaţă şi chiar pentru a putea spune vârsta relativă a rocilor în care au fost păstrate şi, ulterior, identificate prin metode specifice”, a subliniat acesta.
Citește și Jucăriile eco-friendly. Ce tip de materiale să alegi pentru cei mici
În plus, prin descrierea elementelor fosile pot fi identificate cu precizie speciile de la care acestea provin, iar prin comparaţie cu fosile asemănătoare, identificate în roci de aceeaşi vârstă din alte ţări, se poate face o corelare la nivel regional, mai exact partea de est a continentului european, dar şi la nivel global, ţinând cont şi de descoperirile din continentul asiatic. Mai multe puteți citi în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
