Decenii în șir, moștenitorul de drept al românilor fără succesori a fost statul. Cum acesta nu prea avea cum ști de bunurile rămase fără proprietar, iar primăriile din țară nu aveau niciun interes pentru lămurirea situației lor, multe rămâneau în paragină. „Noul Cod Civil prevede că moștenirile vacante sunt culese de către administrațiile locale, așa că începând din 2013 am devenit mult mai atenți la astfel de cazuri”, spune secretarul Consiliului Local Oradea, Eugenia Borbei.
În medie, Primăria Oradea înregistrează 5 dosare de succesiune vacantă pe an. Mult mai puține ajung însă să fie fructificate. „Conform legii, notarul care preia dosarul de moștenire este obligat să caute succesorii legali, copiii, urmașii copiilor, soț-soție, frați, surori, nepoți, unchi, mătuși sau veri primari în viață. Abia dacă moștenitorii legali nu există sau nu acceptă moștenirea în termenul de un an de la data decesului, bunurile rămase de la defunct vor fi culese de unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află”, explică notarul Marinela Baba.
În ultimul deceniu, municipalitatea din Oradea a preluat 7 succesiuni vacante. Cea mai mare avere a fost moștenită de pe urma unei orădence, foste corectoare la Imprimeria de Vest, care în 2020 a lăsat orașului conturi în valoare de 47.900 euro, un apartament cu 3 camere în strada Sovata și un automobil Suzuki nou-nouț. De pe urma femeii, Primăria din Balc a moștenit, la rândul ei, o casă cu anexe, terenuri arabile, fânețe și livezi în valoare de încă 85.000 euro aflate pe teritoriul comunei.
Continuarea în Ebihoreanul.ro
Citește și: Cel mai norocos om din lume are din nou noroc. Este protejat de Ministerul de Finanțe
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ebihoreanul.ro)
