Nici un vaccin nu ajunge pe piață fără un control riguros al efectelor pe care le are asupra organismului, pozitive sau negative. Ce conține un vaccin este monitorizat și, atunci când se dovedește că un ingredient ar putea crea probleme, este eliminat.
Desigur, există și efecte adverse. Dar, niciodată în istoria medicinei, nu au existat instrumente de monitorizare atât de puternice cum există astăzi.
În proporție covârșitoare, reacțiile adverse sunt nesemnificative față de rezultatele pozitive pe care le are un vaccin asupra sănătății. Până la eliminarea totală a unor boli. Precum poliomelita.
Corina Negrea, Răzvan Chiruță
Dincolo de multele speculații, minciuni și unele adevăruri, există cel puțin două certitudini:
- Vaccinul nu provoacă autism;
- ARN Mesager nu modifică ADN-ul uman și nici nu rămâne în corp mai mult de câteva zile.
Teama de un vaccin testat timp de 45 de ani
Vaccinarea împotriva rujeolei a început, în România, în 1979. Maximul atins a fost de 97% rată de vaccinare a copiiilor, ceea ce a permis ca această boală extrem de contagioasă și mortală să fie ținută sub control.
Deși este un vaccin folosit de 45 de ani, iar efectele sale au fost, așadar, testate îndelungat, de-a lungul mai multor generații, fără a se identifica reacții periculoase, peste 40% dintre români refuză să-și mai imunizeze copiii cu schema ROR.
În aceste condiții, pentru că rata de vaccinare cu a doua doză de ROR a scăzut până la 62%, o nouă epidemie de rujeolă a izbucnit anul trecut, după cea din 2016-2020, care a infectat deja 10.000 de persoane.
Vaccinul nu provoacă autism
Mai întâi, insistăm asupra acestei realități: vaccinul nu provoacă autism.
„Autismul este o boală care apare înainte de naștere, în uter. Înainte de naștere, un fetus are sau nu are autism. Deci nu poate fi cauzat de vaccin”, a explicat dr. Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti.
Câte tipuri de vaccin există
Prima categorie de vaccinuri este definită în funcție de ținta pe care o au: împotriva unor boli bacteriene și/sau virale.
„Ca tehnologie de fabricație, există metodele clasice, care încă mai sunt utilizate, deși tendința este să fie treptat abandonate, și metodele noi.
Dintre vaccinurile clasice, există cele care se bazează pe inactivarea agentului cauzator al bolii, așa numitele vaccinuri inactivate.
Practic, în vaccin punem virusul sau bacteria, distruse cu ajutorul căldurii, a unor substanțe detergenți sau a radiațiilor.
Mai existau vaccinurile vii atenuate, care au fost eliminate aproape complet, deoarece se bazau pe o tulpină blândă, care cauza o reacție imună, dar nu și îmbolnăvirea.
Uneori, în cazuri rare, o tulpină domesticită, atenuată, risca să se resălbăticească, să redevină virulentă.
Au existat astfel de situații în cazul vaccinulului oral anti poliomelită, forma clasică pe care am primit-o și eu în copilărie. S-a renunțat la acestea în favoarea celor inactivate sau chiar mai noi.
Tot clasice sunt și vaccinurile bazate pe subunități, care în principiu presupun fracționarea unor virusuri sau bacterii. Mai nou, aceste fragmente sunt obținute prin tehnologii noi, de timpul ADN recombinat.
Mai există vaccinurile bazate pe toxoide, care utilizează toxine inactivate, de regulă proteine. O toxină inactivată este numită toxoidă, pentru că seamănă cu o toxină, în sensul că, deși este capabilă să producă un răspuns imun, nu mai prezintă toxicitate.
Toxoida tetanică și toxoida difterică sunt cele mai folosite, încă mai sunt în vaccinuri la nivel mondial, pentru cele două boli.
În ultimii 20-30 de ani, au pătruns metodele moderne, bazate ADN recombinat, prin care practic biosintetizăm doar o anumită proteină, o porțiune dintr-un virus sau o bacterie, ceea ce înseamnă că riscul de intoxicație este zero, riscul de impurități și alergii este mult mai mic.
Nu avem un amestec de proteine sau alte componente, obținem doar componenta de interes, respectiv o altă proteină, antigenul B de suprafață, pur într-o cultură de celule.
Apoi, mai sunt utilizate vaccinurile cu vectori virali, unde folosim un adenovirus sau un faux virus, inofensiv, pentru a introduce în organism o anumită proteină care să genereze răspunsul imun. Și am văzut asta la vaccinurile de la AstraZeneca sau Johnson&Johnson, în pandemia de COVID-19.
Există vaccinuri cu particule viroide, care mimează structura unui virus, dar sunt lipsite de genomul viral, deci nu permit înmulțirea. Lipsește elementul informațional al virusului.
Și, cele mai recente, vaccinurile bazate pe ARN mesager, care au avut mai mult succes decât cele bazate pe ADN”, a explicat, pentru PRESShub, dr. Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, fost vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.
Ce conține un vaccin
Cele mai multe vaccinuri nu au foarte multe ingrediente, a menționat profesorul. Iar cele care există sunt în cantități foarte mici și nu au cum să fie periculoase.
Una dintre criticile aduse de-a lungul timpului de antivacciniști a fost legată de folosirea de adjuvanți și excipienți în fabricarea vaccinurilor. De fapt, rolul acestora este tocmai de a diminua cantitatea de vaccin introdusă în corp.
Adjuvantul stimulează apariția răspunsului imun cu o cantitate mai mică de antigen.
„DEci, pentru a introduce introduce mai puțină substanță străină în corp, pentru a evita doze multiple, dar să poți obține un răspuns imun eficient”.
dr. Robert Ancuceanu
Așadar, este exact pe dos față de cum afirmă criticii vaccinurilor.
Este adevărat că unul dintre adjuvanții clasici folosit mulți ani au fost sărurile de aluminiu, afirmă profesorul de la Facultatea de Farmacie.
„Există speculații, susținute de anumite dovezi, că aluminiul ar putea să facă rău în organism, deși cantitățile folosite sunt minuscule, de ordinul microgramelor”.
Totuși, majoritatea producătorilor de vaccin au eliminat acest adjuvant și l-au înlocuit cu soluții mai naturale.
„Cercetarea farmaceutică a identificat alți compuși organici, de exemplu saponinele din plante, scualenul obținut din ficat de rechin, unii imunomodulatori obținuți din diverse organisme vii, bacterii, celule de mamifere”, a menționat dr. Robert Ancuceanu.
Ce conține un vaccin. Mercurul a fost eliminat
O altă substanță care a stârnit multe controverse a fost mercurul care se găsește în timerosal (tiomersal în SUA) și care a fost folosită inclusiv în România, din anii 1970-80, pe post de conservant.
„În trecut, în special pentru formulările multidoză, deci formulări în care mai multe doze se găseau într-un singur recipient, pentru a asigura stabilitatea microbiologică, se foloseau un conservant care era derivat de mercur, numit tiomersal sau, varianta americană timerosal. E aceeași substanță, dar denumire ușor diferită.
A fost folosită cu rol de conservant antimicrobian în multe produse. Ca student la Facultatea de Farmacie, învățam despre tiomersal ca produs folosit și în România, fără să ne punem probleme.
„Totuși, în Europa și în Statele Unite, de câteva deceni, companiile au renunțat la tiomersal, astfel încât astăzi 100% dintre vaccinuri nu mai conțin deloc acest conservant”, a precizat dr. Robert Ancuceanu.
Totuși, criticile continuă.
„Probabil dacă am face un vaccin din apă, singura idee că e vaccin, iar face pe oameni să se sperie”
dr. Robert Ancuceanu,
profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti,
fost vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.
Care este procesul prin care apare un vaccin pe piață?
Toate medicamentele, inclusiv vaccinurile, sunt dezvoltate în mai multe etape. Mai întâi, este studiată substanța activă, pe culturi de celule sau in vitro, în vase de sticlă sau de plastic, în laborator.
Cercetătorii vor să fie siguri că acea substanță provoacă reacția dorită în corpul uman.
Însă, până a ajunge la om, mai trebuie să fiee testată în studii non-clinice, pe animale de laborator, pentru a vedea că nu ucide animalul. Se fac teste de siguranță.
„Apoi, dacă avem suficientă încredere, se face testarea la om. Mai întâi pe un număr limitat de voluntari sănătoși, în care se tatonează terenul și se vede care este doza corectă.
Ulterior, se testează pe un număr ceva mai mare de subiecți, cu mai multe doze, pentru a se vedea care este cea mai potrivită și care sunt efectele adverse la care ne putem aștepta.
Autorizarea se bazează pe unul sau mai multe studii clinice, pe un număr suficient de mare de subiecți, în general pacienți sau voluntari sănătăți.
Numărul de subiecți variază. Pentru vaccinurile care se adresează unei populații sănătoare, numărul de subiecților este destul de mare.
UE a autorizat vaccinuri clinice la copii după studii pe 5.000 sau 10.000 de subiecți. În unele cazuri, se poate ajunge până la 50.000 de subiecți.
Vaccinurile anti-COVID-19, de exemplu, au fost testate până la 30.000 de subiecți”, a menționat Robert Ancuceanu.
Citește și: PODCAST | Cum convingi un om să se vaccineze
„Au fost puse pe piață prea repede”. Fals
Pentru vaccinul COVID -19, testele au durat un an.
„E adevărat că pentru alte vaccinuri poate să dureze până la 7 ani. Dar pentru vaccinurile anti-Covid au fost folosite două tehnologii care tocmai ajunseseră la maturitate.
Tehnologia ARN Mesager nu s-a născut peste noapte, este dezvoltată de la începutul anilor 1990.
Cu 4-5 ani înainte de COVID, se ajunse la studii clinice. Moderna avea deja vaccinuri cu ARN Mesager în studii de fază 3”, a menționat profesorul.
Când a început pandemia, cele două companii care au folosit tehnologia nouă, Moderna și Pfizer, nu au făcut decât să înlocuiască secvența injectată. În loc de cancer, au ținut virusul SARS-COV-2.
Nu este complicat, menționează Robert Ancuceanu.
„ARN Mesager. este ca un text format din litere. Poți să schimbi literele, dar tipărirea lor se face la fel.
O imprimantă tipărește la fel un text în orice limbă. Toate organismele vii folosesc același alfabet chimic. Prin urmare, cam așa a fost și cu tehnologia pe bază de ARN Mesager”.
Altfel spus, nu trebuie inventată o imprimantă nouă ca să tipărești un text în limba română sau în limba chineză.
ARN Mesager nu modifică ADN-ul
Există o diferență enormă între ARN și ADN. „Molecula de ARN, inclusiv ARN mesager, este extrem de instabilă. Dacă o lași în laborator, acel ARN mesager se va păstra intact, cu puțin noroc, cel mult 24-48 de ore. De obicei, se distruge în câteva ore.
Spre deosebire de ADN, care este o moleculă extrem de stabilă. Dezgropăm fosile de mii și mii de ani și putem izola ADN, care deși este fragmentat, poate fi izolat și să tragem concluzii despre caracteristicile organismului respectiv.
Contrastul între instabilitatea ARN Mesager și stabilitatea ADN este enorm. Dacă injectăm în organism, ARN mesager, după 5 zile nu mai rămân decât urme.
Dacă ar fi să se producă o integrare, ar trebui să se producă relativ rapid.
Dar noi știm că nu se integrează”, a precizat Robert Ancuceanu.
Ce conține un vaccin ultratestat
„Vaccinul hexavalent, care este unul dintre cele mai rigoros controlate vaccinuri, are peste 1200 de etape de control a calității. De când punem prima tranșă de apă medicală în dispozitivul respectiv până îl punem pe raft la farmacie, sunt aproape 3 ani de producție, mai mult decât controale de calitate pentru o mașină de lux.
Urmărite independent. Există audituri neanunțate de la Agenția Europeană a Medicamentului sau de la alte autorități locale de reglementare și dacă nu trec controalele alea de calitate, tranșa respectivă s-a compromis.
Așa s-a întâmplat, de exemplu, cu ultimele tranșe de vaccin antigripal de la Institutul Cantacuzino, care au fost contaminate și s-au aruncat. Asta este” – dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Cîți bani ai primit pt.acest articol, sau ai fost acolo cînd s-a fabricat??????
Moderna a patentat co.id din 2016; a fost „testat riguros”, de Pfizer a recunoscut,in Parlamentul European, ca nici acum nu a testat oprirea transmisibilitatii. Producatorii au asigurat ca ramane in umar..intreg corpul produce proteina spike, pe care tot el o ataca, peste tot; de-aici boli autoimune in cascada. Vac.inul contine si resturi de adn, pe care experti cu zeci de ani in domeniu spun ca este transbordat si apare cascada de cancere ( Pfizer a cumparat industria tratarii cancerului, recent😉).orice asistent stie ca nu vac.inezi bolnavul, ca sa-l insanatosesti, dar putoi de „experti”, descopera ce li se plateste sa..”descopere”!!..nu-i mai satura Dumnezeu!