Ce cred europarlamentarii români despre războiul din Ucraina

Data:

Europarlamentarii români au păreri împărțite când vine vorba de situația din Ucraina. Unii susțin că România poate fi o soluție la criza agricolă care se prefigurează, redevenind un fel de „grânar al Europei”, alții cred că din banii confiscați de la oligarhi ar trebui făcut un Plan Marshall de reconstruire a Ucrianei. Toți însă consideră că vin vremuri dificile și România trebuie să fie pregătită. 

Cu 3,5 milioane de refugiați, Ucraina continuă să lupte pentru fiecare bucățică din țară. SUA și UE continuă să o sprijine, atât prin preluarea și îngrijirea refugiaților care fug din calea războiului cât și cu armament.

În acest joc în care UE trebuie să ajute, dar să știe și cât și unde să se implice, deciziile politice sunt de o importanță covârșitoare. Tocmai de aceea, părerile europarlamentarilor sunt cele care vor trasa direcții importante pentru ziua de mâine, atât în ceea ce privește conflictul cât și politicile care-i au în centru pe refugiați.

O delegație a jurnaliștilor români la Bruxelles, organizată de Freedome House România și Delegația în România a Comisiei Europene, a stat față în față cu parlamentarii români din cele trei mari partide europene. 

Va fi criză alimentară în România?

Provocările războiului din Ucraina sunt multiple. Printre cele mai importante, sunt cele legate de securitatea alimentară, acolo unde dezinformarea și-a făcut deja loc, dacă luăm în considerare cozile la ulei din România.

Unul dintre europarlamentarii care a vorbit despre acest subiect miercuri, 23 martie, la Bruxelles, a fost liberalul sălăjean Daniel Buda, membru al grupului Partidului Popular European. Pe 13 martie, europarlamentarul a fost în Ucraina cu un transport umanitar.

„Am rămas șocat de ce am văzut acolo și îmi este foarte clar că e nevoie de ajutor țintit în agricultură. Constat însă că, de foarte multe ori, problemele agricole se blochează în hârtii. România trebuie să pună la punct un plan prin care să intensifice cultivarea în zonele care sunt lăsate în paragină și să crească capacitatea de fertilizare.

Dacă ne jucăm bine cartea putem să devenim furnizori importanți pe anumite sectoare. Cu o gestionare bună a situației nu vom avea criză alimentară în România. Poate pe anumite sectoare vor crește prețurile”, a spus Buda, care a adăugat că „toți vom plăti un preț, dar nu se va compara cu ce plătește Ucraina”. 

Subiectul a fost abordat și de fostul premier al României, social-democratul Mihai Tudose, membru din partea socialiștilor Europeni în Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European, care a afirmat că situația este într-o continuă schimbare: „după ce a început criza medicală am constatat că nu mai producem și exportăm nimic iar acum, cu noul război, trebuie din nou recalibrate lucrurile”. 

Alin Mituța, europarlamentar USR PLUS în grupul Renew Europe, a vorbit despre creșterea prețurilor la îngrășăminte.

„Problema o reprezintă faptul că 31% din îngrășământul românesc se bazează pe exporturi. Avem 40 de mii de hectare de teren necultivat care ar putea fi folosit pentru a suplini ceea ce nu va mai veni din Rusia și Ucraina”, a spus Mituța. 

Green Deal – frână sau oportunitate?

Unul dintre marile programe ale Comisiei Europene, European Green Deal este privit diferit de politicienii români. Pe de o parte este considerat nepotrivit cu contextul actual (chiar dacă programul a fost gândit și aprobat înainte de declanșarea pandemiei și a războiului din Ucraina) pe de altă parte este considerat un instrument potrivit pentru a reduce și chiar stopa dependența de gazul și petrolul rusesc.

Rovana Plumb din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European susține că soluțiile de neutralitate climatică trebuie căutate după încetarea războiului iar Mihai Tudose este și mai radical: „Green Deal este ușor de aplicat în unele țări și foarte greu în altele. El sună frumos la nivel de discuții dar când trebuie pus în practică, îți dai seama repede că nu merge.

Tot ce a fost construit în Estul Europei, în perioada cât aceste țări au fost sub cizma Rusiei, a fost făcut pe un alt sistem”. Un alt europarlamentar social-democrat, Dan Nica, a bagatelizat impactul asupra mediului produs de hidrocentralele, susținând că acestea „ar putea produce energie verde, problema o constituie însă populismul istoric. Se îngrașă broaștele iar peștii cresc prea mari. Sunt 18 hidrocentrale în așteptare pentru o broască sau pentru că nu există pasaje speciale să poată urca peștii în amonte”.

De cealaltă parte, liberalul Siegfried Mureșan, care a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru finanțarea Green Deal, a spus că toată lumea va trebui să facă eforturi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, a proteja mediul înconjurător, a combate schimbările climatice și a scădea dependența de hidrocarburile rusești dar că unii, cei care sunt dependenți de aceste resurse, vor trebui să facă eforturi mai mari decât alții. „Uniunea Europeană a pregătit însă măsuri pentru aceste zone.

„În primul rând, 7,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, bani suplimentari față de tot ceea ce a fost alocat până acum de la nivel european pentru retehnologizarea zonelor afectate”, a spus Mureșan. Afirmațiile europarlamentarului coincid cu cele ale mai multor specialiști din cadrul Comisiei Europene care văd în Green Deal un mijloc de a rezolva problema dependenței de gazul rusesc, chiar dacă pentru perioada de tranziție ar putea fi nevoie de redeschiderea minelor.

„Chiar și cu redeschiderea lor, tot ne-am putea încadra în țintele de reducere a poluării pe care ni le-am propus până în 2027”, a confirmat o sursă din Comisia Europeană.

Concluzia în ceea ce privește energia a tras-o fostul primar al Aradului, Gheorghe Falcă, devenit între timp europarlamentar: „în mod clar, războiul rusesc asupra Ucrainei necesită o reorientare a politicii noastre energetice europene”. 

Ce facem cu refugiații?

Cel mai sensibil subiect discutat la Bruxelles a fost cel legat de refugiați și de măsurile pe care Europa le va lua pentru sprijinirea lor. „Trebuie să punem la punct programe pentru cei 50.000 de copii care au fugit din Ucraina.

Să-i ajutăm să se integreze. Pentru asta vom folosi bani din mai multe fonduri europene, care au rămas necheltuiți”, a spus Rovana Plumb, completată de Mihai Tudose și, mai târziu în aceeași zi, de Alin Mituța care au spus că, prin programul CARE, România va primi bani (15 miliarde de euro conform lui Mihai Tudose) pe care să îi cheltui pe proiecte (finanțate de UE 100% conform lui Mituța) pentru nevoile și integrarea refugiaților.

Maria Grapini a ridicat câteva sprâncene, fiind contrazisă chiar de colegii ei de partid, când a susținut că unii refugiați sunt plini de bani și au mașini pe care nici europarlamentarii nu și le pot permite. 

La conferință a participat și avocatul din USR-PLUS Vlad Gheorghe inițiatorul grupului „Uniți pentru Ucraina”, un grup care a ajutat până acum zeci de mii de refugiați. „Primi zilnic pe grup zeci de mii de oferte de locuri de muncă de la firme. Nu pleacă nicio ofertă spre refugiați până nu e verificată de colegii mei. Problema este că, în ciuda eforturilor depuse, colaborăm greu cu autoritățile”, a spus Vlad Gheorghe.

Colegul lui de partid din Renew Europe, Dragoș Pîslaru președintele Comisiei de Muncă a Parlamentului European, a spus că toate organizațiile care îi ajută pe refugiați trebuie să își păstreze facturile pentru că se caută soluții pentru a fi decontate la nivel european. 

Tot Vlad Gheorghe a spus că se caută mijloace legale pentru un proiect de reconstrucție a Ucrainei pe banii confiscați de la oligarhi.

„Vrem să punem la punct un fond de reconstrucție a Ucrainei cu banii pe care i-am blocat în conturile oligarhilor ruși. Aceste fonduri vor fi din ce în ce mai mari. Acești bani îi vom folosi, pe de o parte într-un Plan Marshall de reconstrucție a Ucrainei, pe de altă parte pentru despăgubirea oamenilor care fug din fața bombelor lui Putin. Evident că și UE va contribui cu fonduri la aceste proiecte. În acest moment, construim un cadru legal pentru a ne putea folosi de banii oligarhilor ruși”, a declarat Vlad Gheorghe.

Parlamentul European
Parlamentul European
spot_imgspot_img
Vasilică Ichim
Vasilică Ichimhttps://www.crisana.ro/
Vasilică Ichim are o vastă experiență jurnalistică, fiind în această branșă de peste 20 de ani. Publică pentru Crișana din anul 2012.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Proces amânat în cazul Vlad Pascu. Judecătoarea a formulat cerere de abţinere

Proces amânat în cazul Vlad Pascu. Judecătoarea dosarului a...

Începe Hackathonul bunei guvernări. Ce au făcut primarii cu banii noștri

Începe Hackathonul bunei guvernări, un eveniment complex în care,...