Ce efecte are populismul asupra economiei? Consecințele sunt numeroase și de cele mai multe ori trecute cu vederea de către factorii politici interesați parcă prioritar de câștigarea voturilor alegătorilor.
Când Guvernul adoptă politici risipitoare pentru a seduce alegătorii, costurile sunt supraîndatorarea, inflația ridicată, crizele economice. În final, tot populația plătește factura cheltuielilor.
Sub semnul populismului
Cu cinci săptămâni înainte de prima rundă de alegeri a acestui an electoral supraîncărcat, observăm o concentrare a discursurilor populiste, oricare ar fi baricada politică a candidaților.
Într-un anume sens, campaniile electorale sunt dominate de populism.
În esență, populismul economic în care Guvernul adoptă politici risipitoare pentru a seduce alegătorii are ca rezultat supraîndatorarea, inflația ridicată și, cel mai adesea, crizele economice, astfel încât în cele din urmă tot populația plătește factura cheltuielilor nesăbuite.
Avem un exemplu recent de populism: Popescu Piedone, candidatul la Primăria Capitalei cu 13 clase de liceu, își atacă viguros contracandidatul cu doctorat la Sorbona, spunând că „matematica lui este a paşilor pe care îi face de acasă, pe telefonul lui smart, şi înapoi către primărie”, în timp ce-și ademenește electoratul cu argumentul că „vorbeşte în limbajul celor mulţi, înşelaţi, omul care încă mănâncă parizer şi usturoi”.
Un lider populist clasic, care împarte alegătorii, societatea, de fapt, în două grupuri artificiale, „poporul” și „elitele”, și apoi susține că este reprezentantul poporului.
Pericolul acestui tip de populism este incertitudinea privind abilitatea de a livra bunăstare bucureștenilor, deoarece nu poate prezenta un program economic coerent, preferând o ofertă contractuală neclară.
Evident nu este un contract, așa cum crede candidatul, deoarece nu conține clauze penalizatoare.
Partidele populiste câștigă teren în Europa
Simultan cu alegerile locale se va derula votul pentru Parlamentul European, iar aceste alegeri par parazitate de un val de populism, potrivit ultimelor sondaje publicate.
Citește și Măsură radicală: Marea Britanie deportează imigranții ilegali în Rwanda
„Atât la nivel național, cât și la nivel european, partidele tradiționale își pierd sprijinul, în timp ce partidele mai mici, mai radicale de stânga, dar mai ales de dreapta, câștigă sprijin.
Partidele populiste, autoritare, naționaliste sunt în fruntea voturilor în diferite state membre”, a observat Philip Bokeloh, economist al ABN Amro Bank, potrivit Revista22.
E posibil să avem deci un Parlament European fragmentat, mai puțin viguros și cu provocări pentru economia noastră, deoarece aprobă bugetul Uniunii Europene și viitoarea Comisie Europeană.
Continuarea în Revista22
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com / geralt)
