Germania a crezut multă vreme că știe mai bine cum trebuie să te comporți față de Rusia, iar aceasta a fost o aroganță a Occidentului față de est-europeni, este de părere profesorul de relații internaționale dr. Ulrich Schneckener, de la Centrul pentru Studiul Democrației și Păcii din Universitatea Osnabrück. La fel, și în cazul Chinei: a zădărnicit un răspuns comun european față de ambițiile Beijingului, argumentând că dacă Germaniei îi merge bine, îi merge bine și Uniunii Europene.
Expertul german în științe politice a participat zilele acestea la conferința „Provocările geopolitice ale războiului ruso-ucrainean de la Marea Neagră la Oceanul Arctic”, organizată de Centrul Român de Studii Ruse din Universitatea București. În prima din cele trei zile ale evenimentului, profesorul german a vorbit despre ce ar putea urma pentru securitatea europeană după războiul asupra Ucrainei. La sfârșitul dezbaterii a acordat un interviu pentru Deutsche Welle, partener media al conferinței.
DW: V-ați încheiat prezentarea lansând o întrebare ce așteaptă, încă, un răspuns: ce rol va avea Germania în configurația rezultată în urma agresiunii rusești asupra Ucrainei? Vă pun invers întrebarea: ce rol a jucat Germania până acum, în derularea care a dus la această Rusie brutală?
Prof. Dr. Ulrich Schneckener: La începutul războiului, cancelarul federal a vorbit deschis despre o schimbare de epocă. Deocamdată abia învățăm să ne explicăm ce înseamnă asta pentru Germania. Atât în ce privește politicile energetice și economice, dar și în privința strategiilor de securitate și a rolului Germaniei în Uniunea Europeană.
Am văzut că politica Germaniei față de Rusia nu a reușit în trecut să-și atingă obiectivele propuse – anume, să facă din Rusia un partener, mai exact, unul de încredere. A fost mereu intenția fundamentală iar acum este dezbătută, retrospectiv, foarte critic în Germania. Ce se va întâmpla cu aceste concluzii în perspectiva viitorului încă nu este prea clar.
Citește și: Poate România să o apere pe Boroka, jurnalista atacată de un deputat ungar?
Clar și observabil este că Germania și-a crescut simțitor sprijinul pentru Ucraina. La începutul războiului, în Germania se discuta despre ce fel de arme pot sau nu pot fi trimise, iar accentul era pus pe ceea ce nu este cazul să se facă, în loc de a se dezbate ce poate fi făcut.
În ultimele luni, însă, sprijinul financiar, umanitar și militar pentru Ucraina a crescut substanțial. Sunt destui care ar putea să spună că încă nu este nici suficient, nici destul de repede – încă sunt discuții intense despre tancuri, mai există rezerve.
Este loc de ameliorare, dar trebuie să observăm în ansamblu și să remarcăm evoluția în întreaga ei derulare, pornind de la 24 februarie (ziua începutului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei – n.red.).
Putem vorbi despre o schimbare a filosofiei statului german?
În orice caz, putem spune că vechea politică față de Rusia, care a continuat și după 2014 (anul anexării Crimeei de către Moscova și a declanșării ostilităților din Donbas – n.red.), nu se va mai întoarce. Cel puțin, nu prea curând. Nu, atâta vreme cât la Moscova se află la putere regimul Putin.
Asta înseamnă și o schimbare în context european. Partenerii europeni, mai ales în Uniunea Europeană, așteaptă mai mult leadership din partea Germaniei, iar Germania încă mai trebuie să lucreze pentru a-și intra în acest rol.
Citește interviul integral pe Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Facebook / Olaf Scholz)
