Ce înseamnă pentru România intrarea în OECD. După ce am devenit membri în două cluburi importante ale lumii, NATO și Uniunea Europeană, românii au un nou obiectiv de țară: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), un club al celei mai bune expertize din lume.
Dar ce înseamnă pentru România, într-un limbaj simplu, netehnic, intrarea în OECD. În primul rând, șansa pentru profesionalizarea administrației publice, un obiectiv atât de dorit de toată lumea.
În al doilea rând, o creștere a transparenței, prin baze de date mai bine făcute și în mult mai multe domenii. O credibilitate în plus pentru investiții străine și pentru economia românească.
PRESShub a discutat cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre avantajele concrete ale aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Consiliul Concurenței este printre primele instituții din România care lucrează cu OECD încă din 2005. Atunci a primit statutul de observator în cadrul Comitetului pentru Concurenta organizației mondiale. Între timp, România a îndeplinit criteriile care țin de concurență pentru aderare.
PRESShub: Ce înseamnă pentru România intrarea în OECD, concret?
Bogdan Chirițoiu: Cred că pentru mulți este doar o chestiune de ego, de genul „uite, suntem și noi în rândul lumii”.
OECD este ultimul club în care putem să intrăm și este cel cool, ca să spun așa. Sunt acolo cei mai mai bogați, mai mai sofisticați.
Pentru mine nu asta este important, ci faptul că interacționezi cu cele mai sofisticate și dezvoltate administrații din lume. OECD are colecții de baze de date foarte bune. Pe vremea când eram eu consultant acolo, acum mulți ani, lucram, de exemplu, pe bazele de date ale OECD pe sănătate.
România nu era acolo, că nu eram membri, nu eram prinși în sistemul lor, deci n-aveam și date pe România. Mă uitam la alte țări din zona noastră, dar nu puteam să mă uit pe date din România.
Ce îți dă OECD bun: strânge date, are expertize, are oameni buni, lucrează universități pe datele astea, ești analizat, se scrie despre tine.
Pe termen mai scurt, cel mai important este că interacționezi cu administrațiile care-s mai deștepte.
Banca Mondială vine și te învață cum să te dezvolți, deci este pentru țări mai sărace, iar OECD este pentru țările bogate, care au deja dileme și probleme, se gândesc cum să le rezolve.
E un mediu în care faci schimb de experiență cu țările de succes din lume. Ar putea, astfel, și administrația noastră să devină mai bună, pentru că putem să învățăm multe de la ce fac americanii, ce fac unii din UE, dar mai ales cu cei din afara UE, cum ar fi Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Asia, Asia bogată, Japonia, Coreea de Sud.
Lărgim un pic sfera. Nu mai suntem legați numai de Europa, interacționăm și cu non-europenii de succes.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională a acelor națiuni dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.
Practic, ar presupune o mai bună transparență a statului?
Mai degrabă un stat mai inteligent. Transparența ajută desigur, dar nu este suficientă. Din experiența mea, OECD este cel mai puțin politic.
Consiliul Concurenței lucrează cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică de aproape 20 de ani. Din cei cu care lucrăm, căci avem comitetul OECD, avem rețeaua noastră europeană, avem și o rețea internațională, OECD este cel mai mult axată pe o realitate obiectivă, pe o analiză obiectivă, mai puțin influențată politică.
E organizație de experți?
Da. Faptul că nu dă bani, nu sunt mize financiare ca la fonduri europene. Implică și mulți experți externi, mulți universitari, cercetători.
E mai mare și deschiderea spre partea non-guvernamentală, spre expertiza din afara administrației publice. Și asta cred că ajută.
Ce a însemnat pentru Consiliul Concurenței faptul că lucrează deja de 20 de ani aproape cu OECD?
Sunt 2-3 instituții din România care au lucrat în avans cu OECD, printre care noi și Institutul Național de Statistică. Pe noi ne ajută, accesul la expertiza lor este bună.
De două ori pe an sunt întruniri, se discută multe subiecte. Avem și contribuțiile noastre, prezentăm și cazurile noastre, merg directorii noștri acolo. Este unul din vehiculele prin care beneficiem de expertiza altor state mai dezvoltate.
OECD are 38 de membri, state dezvoltate, care circa 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța
Concurența este unul dintre capitole unde România a îndeplinit criteriile pentru accederea în OECD.
Da. Noi am răspuns la întrebări, au trimis un chestionar în primăvară, n-am primit întrebări suplimentare. Înseamnă că-s mulțumiți de răspunsurile pe care le-am dat. Cred că 11 întrebări am avut în chestionarul nostru.
Va fi o vizită de studiu în septembrie, deci vedem acolo dacă ridică probleme, vor discuta cu noi, dar și cu stake-holderi, cu ministere, cu magistrați, cu mediul de afaceri.
Deci vedem de acolo dacă apar ceva întrebări. O să mai fie o audiere în Comitetul de Concurență al OECD, bănuiesc că anul viitor.
OECD oferă cunoștințe și consiliere pentru a fundamenta politici mai bune. Fiind una dintre cele mai mari și mai de încredere surse de date și analize socio-economice comparative din lume, contribuie la orientarea procesului decizional.
Ce vizează chestionarele?
Vor să vadă dacă am preluat instrumentele lor, verifică cum ne ocupăm de investigațiile pe concurență, cum asigurăm tratamentul nediscriminatoriul pentru firme de stat, că nu sunt privilegiate, așa numita neutalitate competitivă, ceea ce la noi se numește în general ajutor de stat.
Neutralitatea competitivă este echivalentul pentru ceea ce UE numește ajutor de stat.
Mai sunt câteva instrumente ale lor, vor să vadă dacă au fost preluate de noi și cât de bine le implementăm. Cooperăm și cu alte instituții, pe capitolele lor, alte instituții care sunt implicate în procesul de accedere în OECD, pe zona de guvernanță corporativă.
Cum se va vedea această colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în viața de zi cu zi a românilor?
Este greu să faci o legătură directă, de genul azi facem ceva și mâine se vede în stradă. Dar eu mă aștept la o creștere a calității actului administrativ și asta o să ne ajute.
Dacă funcționarii noștri vor fi mai bine pregătiți, mai inteligenți în modul cum gândesc politicile publice, cum creează mecanismele de funcționare ale administrației, va fi în beneficiul întregii Românii. Desigur, este o problemă cum profesionalizăm administrația. E complicat!
Va trebui să profesiozăm și politicieni lor, n-ajunge numai cu administrația.
Oricum, este important ca funcționarii să fie mai bine pregătiți, mai bine informați decât sunt în momentul de față.
Cât durează procesul de aderare la OECD? Ei fac o evaluare pe fiecare capitol în parte, dar probabil că la final va fi un concluzie generală, să spunem.
Ca o organizație care nu oferă bani, sunt foarte atenți la standardele lor. Pentru că forța lor nu este financiară, forța lor vine din idei. Au standarde foarte riguroase intelectual și tocmai de aceea un nou membru trebuie să fie acceptat de fiecare comitet din cadrul OECD. Și sunt peste 30 de comitete.
România este membră în câteva comitete, în rest va trebui să fie acceptată.
Deci o să se facă o o analiză, un studiu pe fiecare zonă, va fi prezentat un studiu, membrii comitetului vor trebui să voteze.
După ce România va fi primită în toate aceste 30 de comitete și abia atunci se va trece la votul politic, să spunem, la votul ambasadorilor, care să spună „Da, domnule, uite, primim România”.
Comitetele astea se întâlnesc de vreo două ori pe an, deci dacă ratezi un termen, următorul este peste șase luni.
Așadar, nu se rezolvă foarte repede aderarea. Undeva la 4-5 ani.
Eu cred că procesul de aderare este bine să fie făcut temeinic, pentru că este o nouă șansă de a revizui, de a verifica ce merge și ce nu merge în administrația noastră.
Seamănă cu procesul de aderare la UE, care a însemnat un efort de modernizare a legislației, atunci au fost experți externi care au venit să ne învețe, să ne ajute, să ne sfătuiască.
Cu OECD nu va fi poate atât de mare efort, că nu e o instituție atât de mare cum e Uniunea Europeană. Dar este cam același lucru. Ai zona ta de politici, de legislație, vin niște experți care lucrează pe domeniile astea în alte țări, ai ocazia să înveți de la ei, se te validezi.
În unele cazuri o să spună că facem bine și o să ne simțim bine. Deci eu nu m-aș grăbi. Eu cred că acum o să extragem mare parte din beneficii, în perioada de aderare. După ce intrăm, o să devenim mai comozi.
Acum, la aderare, este perioada de maximă presiune care se pune pe administrația noastră. Eu aș încerca să storc toate beneficiile pe care poți să le storc de pe urma acestei aderări, în sensul de a transforma, de a îmbunătăți administrația și legislația.
Apoi, trebuie să ne uităm și cum aplicăm în realitate aceste legi. Filosofia OECD tocmai aceasta este, de do-tank, nu de think-tank. în care ideile sunt și puse în practică.
României a primit invitația de începere a negocierilor pentru aderarea la OCDE în 2022. Prima etapă a procesului a fost încheiat în decembrie anul trecut.
Dar, oricât de multă presiune este din partea unei organizații externe, tot în interior trebuie rezolvate problemele.
Există și un efect economic, ne dă o credibilitate economică. În momentul când ești în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, poate să însemne ceva și pentru alte state și pentru firme care vor să investească.
Cineva care invesește în România știe la ce să se așteapte. OECD-ul contribuie, alături de UE, la aceasta imagine de țară în care este ok să investești, n-ai surprize neplăcute. Asiaticii, de exemplu, iau foarte în serios standardele acestei organizații.
UE are o forță legală, OECD îți dă doar niște recomandări. UE te poate duce în fața Curții de Justiție sau îți poate tăia fondurile.
OECD are doar forța intelectuală. Nimeni nu a fost dat afară din organizație până acum.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
