Ce înseamnă reforma administrativ-teritorială pentru comune. Studiu de caz: Stâlpeni. Recent, așa cum se prezintă în emisiunile de la televiziunile din România și cum scrie site-ul România Liberă, discuțiile din spațiul public privind reforma administrativ-teritorială a României au revenit în prim-plan.
Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-au stabilit județele în forma lor actuală, alături de organizarea comunelor, orașelor și municipiilor.
De atunci, structura teritorială a rămas în mare parte neschimbată, anacronică cerințelor integrării în UE, dar și transformărilor economice și demografice semnificative, ceea ce face ca o eventuală nouă reformă să fie un subiect real de interes național. O astfel de schimbare a formei administrative a țării ar putea avea implicații semnificative pentru comunele medii și mici, inclusiv pentru Stâlpeni, o comunitate ce se confruntă cu diverse provocări financiare, demografice, de infrastructură și administrative.
Reforma administrativ-teritorială, risc major pentru comunele medii
Reforma administrativ-teritorială poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare, dar și un risc major pentru comunele medii. Discuțiile recente pe această temă aduc în prim-plan posibilele scenarii de reorganizare pentru Stâlpeni, care ar putea influența profund viitorul acestei comunități. Un astfel de scenariu l-am abordat deja în luna mai 2023, dar de atunci au apărut mai multe variante de reformă administrativă.
Comuna Stâlpeni, cu o populație în scădere situată între 4.000 și 4.800 de locuitori, are o infrastructură subdimensionată și în curs de dezvoltare și se află într-o situație cu provocări importante, în principal financiare și de management administrativ. Proiectele finanțate prin programe guvernamentale, precum AFIR sau Anghel Saligny au fost afectate de creșterea costurilor prin umflarea devizelor, dar și de probleme de management local, sub umbrela dezinteresului pentru banul public și atragerea de fonduri europene.
Un exemplu elocvent este modernizarea Căminului Livezeni care a costat enorm bugetul local, dar și proiectul de canalizare din satele Livezeni și Dealu Frumos, unde rețeaua planificată inițial la 15 km a fost redusă aproape la jumătate, la 8,361 km. În același timp, administrația locală se confruntă cu datorii la bugetul de dezvoltare la finalul anului 2024, de peste 800.000 lei. Dar și cu cheltuieli de funcționare neplanificate corespunzător, fiind necesar un împrumut din excedentul bugetar pentru 2025, cu rambursare până la 31 martie pentru plata salariilor angajaților din primărie, care au un volum de muncă ce nu justifică încadrarea cu personal.
Continuarea în Gazeta de Stâlpeni
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: gazeta-stalpeni.ro
