Ce șanse are Republica Moldova să devină membră a UE. Autoritățile de la Chișinău și cele de la Bruxelles vin cu mesaje optimiste privind perspectiva deschiderii negocierilor de aderare, iar experții vorbesc despre principalele provocări.
Republica Moldova este considerată de Comisia Europeană drept țara cu cea mai bună dinamică de reforme dintre toți candidații la aderarea la UE, iar autoritățile de la Chișinău depun un efort constant de a menține subiectul pe lista de priorități a țărilor din UE, a declarat la Chișinău ministrul de Externe Nicu Popescu.
Autoritățile de la Chișinău consideră că țara are toate șansele să-și onoreze obligațiile care să o califice pentru aderarea la UE până în 2030, iar oficialii europeni validează acest termen, cu condiția ca următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să nu aducă la putere forțe pro-ruse care să încetinească reformele și aspirațiile europene ale țării.
Chișinăul a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute
Pe 8 noiembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. Recomandarea urmează să fie confirmată prin votul statelor membre ale UE la ședința Consiliului European de la mijlocul lunii decembrie.
Ministrul de Externe de la Chișinău, vicepremierul Nicu Popescu, a declarat la o conferință de presă că din raportul Comisiei Europene din 8 noiembrie rezultă că Chișinăul a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană atunci când a oferit Republicii Moldova statutul de candidat la aderare.
Trei capitole mai înregistrează restanțe, spune Nicu Popescu.
Primul este progresul continuu și asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție, în organele de autoevaluare judiciară și de procuratură, inclusiv în procesul de numire a Procurorului general.
A doua măsură ține de alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție, iar a treia – de adoptarea unor măsuri pentru deoligarhizare prin reglementarea plăților în numerar și a fluxurilor financiare.
„Sunt măsuri realizabile, chiar dacă suntem conștienți că pe domeniul deoligarhizării și a reformei justiției mai avem de lucru, împreună cu societatea, pentru a limita influența oligarhilor, hoților și a grupurilor de crimă organizată asupra sistemului nostru politic și economic”, spune Nicu Popescu.
Ungaria nu este un obstacol, consideră autoritățile de la Chișinău
Autoritățile moldovene sunt sigure că au susținerea completă a tuturor statelor europene. Nici măcar rezervele formulate de Ungaria în raport cu admiterea la negocieri a Ucrainei nu îngrijorează Chișinăul.
„Avem o cooperare foarte bună și avem certitudinea că Ungaria sprijină ferm aspirațiile europene ale Republicii Moldova și efortul de aducere a acesteia în UE. Pe bilateral, Ungaria a demonstrat mereu un sprijin clar și constant pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Nicu Popescu.
În perioada următoare, Chișinăul pregătește aspectele tehnice ale lansării negocierilor cu UE. Nicu Popescu spune că Republica Moldova este deja destul de bine pregătită pentru negocieri.
„De mai bine de un an la Chișinău lucrează deja 33 de grupuri responsabile de capitolele de aderare la UE și sunt peste 600 de oameni implicați în acest proces. Speranța Chișinăului este ca negocierile propriu-zise să înceapă în primăvara anului 2024”, spune Nicu Popescu.
Republica Moldova și Ucraina – „la pachet”?
Pe fundalul agresiunii declanșate de Rusia în Ucraina, Chișinăul a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022, la câteva zile după ce acest lucru a fost făcut de Kiev.
Cererile au fost examinate și aprobate în același timp, pe 22 iunie 2022 celor două țări oferindu-li-se statutul de țară candidată la UE. Din acest motiv până acum Republica Moldova și Ucraina erau văzute „la pachet”.
Însă după lansarea negocierilor de aderare, Chișinăul ar putea avea un parcurs mai rapid, datorită unei guvernări clar pro-europene și având în vedere dimensiunile mici ale țării, susținerea consistentă a României, dar și faptul că Ucraina este nevoită să consume forțe și resurse în războiul cu Rusia.
Din acest motiv, tot mai multe voci au început să se întrebe la Chișinău dacă o asociere atât de strânsă cu Ucraina nu ar putea bloca la un moment dat aderarea țării la UE, chiar dacă toate condițiile vor fi respectate.
Răspunsul Bruxellesul pare formulat în chiar textul recomandărilor prezentate pe 8 noiembrie: „viteza negocierilor va depinde de felul în care țările vor avansa cu reformele democratice”.
Depinde doar de statele candidate cum vor folosi această fereastră de oportunitate, a declarat, în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, comisarul pentru extindere Oliver Várhelyi.
„Ușa este deschisă, statele membre ale UE sunt determinate să susțină procesul și există voință politică de a primi noi membri. Acest lucru ar trebui să impulsioneze reforme cât mai accelerate (în țările candidate – n.red.).
Cu cât mai repede veți avea rezultate în realizarea reformelor, cu atât mai repede veți deveni membre ale UE. Din partea noastră, noi punem acum pe masă un pachet care va ajuta țările să accelereze propria lor aderare, toate instrumentele sunt pe masă și este decizia candidaților cât de eficient le vor folosi pentru a livra rezultate”, a mai spus Comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi.
„Obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, a declarat la Chișinău președinta Maia Sandu.
„Republica Moldova în familia europeană este unica noastră șansă de a garanta un viitor al păcii, libertății și prosperității. Este mult de lucru, dar nu ne sperie munca, chiar dacă drumul pe care am ales să mergem este plin de provocări”, spune Maia Sandu.
Citește și: România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie
Este 2030 un obiectiv realizabil?
Și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, spune că Republica Moldova și Ucraina nu sunt la pachet și că fiecare stat va fi evaluat în funcție de progresele înregistrate.
„Planul cel mai ambițios este de a asigura aderarea Republicii Moldova către anul 2030”, afirmă Jānis Mažeiks.
Progresul înregistrat până acum este unul impresionant, iată de ce termenul este unul realizabil, dar pentru asta trebuie să fie menținut un ritm de reforme foarte accelerat.
Dacă Chișinăul va lucra în ritmul pe care l-a avut în ultimii doi ani, acest termen este realizabil. Dar dacă în urma alegerilor susținerea pentru integrarea europeană se va reduce sau se va opri, negocierile evident că se pot bloca”, a declarat oficialul european în cadrul unui interviu la postul de televiziune TV8.
În Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri prezidențiale la sfârșitul anului 2024, iar la mijlocul anului 2025 – alegeri parlamentare.
Și dacă pentru primele actuala președintă pro-europeană Maia Sandu pare să aibă un concurent valabil, atunci la parlamentare există riscul ca forțele pro-ruse și pro-oligarhice să se coalizeze pentru a încerca să preia puterea și să treacă în minoritate actualul partid majoritar pro-european, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
„Iată de ce pentru parcursul european al Republicii Moldova sunt importante nu atât alegerile care vor avea loc anii următori în UE, cât cele din țară”, atrage atenția Jānis Mažeiks.
Cu sau fără Transnistria în UE?
Problema enclavei separatiste Transnistria nu pare să fie una prioritară în acest moment în dialogul dintre Bruxelles și Chișinău. UE tratează Republica Moldova ca stat în limitele frontierelor sale internaționale, adică inclusiv cu regiunea transnistreană.
Odată cu agresiunea Rusiei, Ucraina a închis complet frontiera cu Transnistria și enclava pro-rusească a pierdut orice legătură fizică cu patronii de la Kremlin.
Trupele ruse dislocate în Transnistria, la fel ca și imensul depozit cu 20.000 de tone de muniții rusești din enclavă, au determinat Ucraina să țină în permanență unități militare pregătite de ripostă la hotarul cu Transnistria.
În aceste condiții, singurul contact cu lumea exterioară pentru regiunea separatistă este posibil doar prin intermediul Chișinăului. Pârghiile economice și sociale pe care le-a obținut astfel fac Chișinăul optimist în privința șanselor de reglementare a problemei transnistrene.
„Vrem să ne integrăm în UE cu regiunea transnistreană”, a declarat recent președinta Maia Sandu în cadrul unui interviu la Radio Moldova.
„Regiunea transnistreană beneficiază deja de anumite elemente de apropiere de Uniunea Europeană, de exemplu Acordul de Liber Schimb cu UE se aplică și în regiunea transnistreană, iar uniunea este principalul partener comercial pentru exporturile transnistrene”, spune șefa statului.
„Bineînțeles că ne dorim și o rezolvare politică a conflictului transnistrean, dar nu putem merge pe abordarea ca Republica Moldova să poată deveni stat membru al UE doar după rezolvarea conflictului transnistrean.
Pentru că acest lucru ar însemna să-i dăm Kremlinului drept de veto asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”, spune Maia Sandu.
„Lucrăm și pe problema rezolvării conflictului transnistrean, dar nu creăm din asta un impediment. Și Bruxellesul spune la fel.
Și admitem că, în cel mai rău caz, vom face integrarea europeană în doi pași – primul pas va fi integrarea malului drept, al doilea pas – a malului stâng.
În momentul în care oamenii de pe malul stând vor vedea cum cresc standardele de viață, cum cresc pensiile, salariile, cum se îmbunătățește viața în localitățile noastre, bineînțeles că și ei își vor dori să meargă pe aceeași cale. Ei și astăzi își doresc acest lucru, doar că este Federația Rusă care din răsputeri încearcă să mențină regiunea în această situație”, a mai subliniat președinta Maia Sandu.
Justiția rămâne una din problemele principale
Cele trei capitole unde Republica Moldova înregistrează restanțe în reforme sunt deoligarhizarea, lupta cu corupția și asigurarea supremației legii prin reformarea justiției.
Experții de la Chișinău subliniază că reformarea justiției va continua să rămână una dintre sarcinile dificile pentru Chișinău.
Directorul Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a subliniat în cadrul unui club de presă, organizat cu susținerea UE și a Fundației „Friedrich Ebert” Moldova, că în raportul Comisiei Europene există doi indicatori critici legați de reforma justiției.
„Primul se referă la procedura de evaluare extraordinară, vetting-ul. Până în martie 2024 ar trebui să existe o evoluție concretă în evaluarea viitorilor judecători în noua Curte Supremă de Justiție.
Un al doilea criteriu va fi numirea viitorului procuror general. Dacă vom avea progres pe acești indicatori, Comisia Europeană va considera că această măsură este îndeplinită”, spune Iulian Groza.
Economia: orientată către UE, dar încă cu grave carențe
Referindu-se la aspectele economice, directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a spus că pentru Republica Moldova este un avantaj că negocierile vor fi lansate după 8 ani de la începerea implementării Acordului de Liber Schimb cu UE.
„Avem un nivel de armonizare și liberalizare a comerțului cu UE destul de înalt. Veniturile din taxele vamale au o pondere foarte mică în buget și dacă ar fi chiar de mâine să liberalizăm complet comerțul cu UE, impactul bugetar ar fi de doar 1-2%.
UE este principalul partener comercial al Republicii Moldova și are o cotă de peste 80% din stocul de investiții străine directe. Deci, UE este deja un partener economic cu care Republica Moldova are un nivel avansat de integrare, prin urmare putem spune că, în linii generale, economia moldovenească este pregătită pentru a se integra și mai mult în spațiul european”, spune Adrian Lupușor.
Citește și: Incredibilul drum al inimii Reginei Maria. Unde ar trebui să se afle de fapt | VIDEO
Totuși, Comisia Europeană evidențiază în raportul său mai multe aspecte problematice pentru economia Republicii Moldova.
Printre acestea sunt necesitatea consolidării fiscale și echilibrarea finanțelor publice, în contextul nivelul înalt al deficitului bugetar și al contului curent, la fel ca și necesitatea de a crește și echilibra competitivitatea economică a țării prin influxuri de investiții străine și creșterea exporturilor.
Republica Moldova trebuie să-și îmbunătățească climatul de afaceri, care continuă să rămână mai curând problematic din cauza corupției și a problemelor din justiție, dar și a accesului dificil la finanțare agravat de inflația mare. Digitalizarea este un alt domeniu care, deși a înregistrat progrese, trebuie dezvoltat mult mai intens.
Comisia Europeană atrage atenția și asupra problemei întreprinderilor de stat, care sunt prost administrate, au un nivel scăzut de transparență și denaturează climatul concurențial. Atractivitatea Republicii Moldova pentru investiții va depinde de reformarea întreprinderilor de stat, iată de ce Comisia Europeană consideră acest domeniu ca fiind unul fundamental pentru procesul de aderare.
Statistica este un alt domeniu important, neglijat la Chișinău, dar căruia în UE i se atrage o atenție deosebită. Adrian Lupușor mai subliniază și că pentru Republica Moldova este o mare provocare organizarea recensământului prevăzut pentru 2024.
„Biroul Național de Statistică lucrează la turații maxime pentru a organiza acest proces la nivelul standardelor europene. Provocarea principală constă în asigurarea instituției cu resurse umane și financiare pentru buna desfășurare a recensământului”, atrage atenția directorul executiv al Expert-Grup.
Participarea democratică, aspectele sociale și drepturile omului, în umbră
Un aspect pe care autoritățile îl consideră realizat, dar care trebuie îmbunătățit, este dialogul autorităților cu societatea civilă, consideră Liliana Palihovici, președinta Institutului „Virtutes Civilis”.
Aceasta atrage atenția asupra faptului că raportul Comisiei Europene recomandă consolidarea dialogului între partidele de guvernare și opoziție, creșterea gradului de transparență în adoptarea actelor legislative, dar și consolidarea platformei de dialog al parlamentului cu societatea civilă.
Reforma administrației publice locale este încă una din prioritățile dificile. Iar pentru a îmbunătăți actul guvernării, Comisia Europeană solicită Republicii Moldova să investească mai mult în funcționarii publici și să le crească salariile.
Autoritățile trebuie de asemenea să facă reformele necesare pentru a susține crearea de noi locuri de muncă și pentru pregătirea unor specialiști calificați.
Comisia subliniază importanta asigurării egalității de șanse pentru femei și bărbați, diminuarea violenței bazate pe gen și o mai bună protecție a drepturilor copiilor.
Instituția europeană insistă de asemenea asupra îmbunătățirii calității sistemului educațional și cere mai multe investiții în cercetare și inovare.
Dacă în țările UE se investește în cercetare și inovare 2,3% din PIB, Republica Moldova anul trecut a investit de 10 ori mai puțin, în jur de 0,2% din PIB. Acesta este considerat un element care împiedică progresul și dezvoltarea economică, mai subliniază Liliana Palihovici, președinta Institutului „Virtutes Civilis”.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
