Ce se sărbătorește pe 1 Mai: Ziua Internațională a Muncii este marcată în mai multe țări ale lumii, inclusiv în România.
1 Mai este zi liberă, de cele mai multe ori. Sărbătoarea de 1 Mai are aproape 140 de ani.
Totul a pornit cu o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care, pe 1 mai 1886, au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore.
Aproximativ 90.000 de oameni au ieșit în acea zi pe străzile din Chicago, iar aproximativ 40.000 erau în grevă.
Citește și: PSD-PNL renunță la Cîrstoiu. Reintră Firea în cursă. Și Burduja
Ce se sărbătorește pe 1 Mai. Programul de 8 ore, după care muncim și azi
Protestele au durat încă 3 zile, timp în care numărul de manifestanți a crescut continuu. Pe 3 mai, au intervenit forțele de ordine, iar 4 muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. Protestatarii nu s-au oprit aici și în acea seară au ieșit în Piața Haymarket din Chicago.
Cei din piață au aruncat o bombă spre forțele de ordine și 66 de polițiști au fost răniți, iar 7 dintre aceștia au decedat ulterior. Forțele de ordine au tras în cei prezenți la protest și 200 de oameni au fost răniți și mai mulți au murit.
Opt dintre protestatarii din piață au fost judecați, însă asociații de muncitori din mai multe țări au strâns bani pentru apărarea lor.
La scurt timp după acest protest, în toată America ziua de lucru a fost stabilită la 8 ore. Doi an mai târziu, 1 Mai a fost desemnată de social-democrați Ziua internațională a muncitorilor.
Americanii au negat 1 mai
După 1904, Federația Americană a Muncii a negat data de 1 Mai ca Ziua Muncii și a înlocuit-o cu „Labor Day”, care se celebrează în prima zi de luni din septembrie.
Chiar și așa, 1 Mai a rămas în Europa, dar și în alte țări din lume cunoscută ca Ziua Muncii, ca o formă de respect pentru eforturile celor ieșiți în stradă pentru a reduce numărul orelor dintr-o zi de muncă.
În România, Ziua Muncii a fost celebrată pentru prima oară în 1890, în timpul domniei lui Carol I.
Data a continuat să fie marcată ca sărbătoare națională și în timpul comunismului, când erau organizate manifestații de amploare atât pe marile bulevarde, cât și pe stadioanele din toată țara.
Ziua Muncii a fost impusă de URSS în blocul est-comunist pentru că sovieticii au considerat că este o celebrare care se opune filosofiei americane capitaliste.
Ce se sărbătorește pe 1 Mai și de ce mâncăm mici
După căderea regimului comunist, data de 1 Mai nu a mai fost marcată prin festivități de mari anvergură, ci prin evenimente sociale în aer liber. Cei mai mulți dintre români pleacă în vacanțe scurte la mare sau la munte sau aleg să ia mese în aer liber, în pădure sau stau alături de familie și prieteni.
Mâncarea tradițională, dacă poate să fie numită așa, a românilor de 1 Mai sunt micii. Totuși există discuții între România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia despre proveniența acestui preparat.
Povestea micului pe care românii îl servesc de 1 Mai își are originile undeva în secolul XIX-lea, în Balcani. Legenda românească spune însă că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din București, bine-cunoscut pentru cârnații săi.
Povestea spune că acest restaurant aflat în centrul istoric al Capitalei era deținut de Iordache Ionescu. Acesta a rămas într-o zi fără mațe pentru cârnați, așa că a pus carnea direct pe grătar și așa ar fi luat naștere micii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
