Ce vor femeile de la România. Nevoile și interesele femeilor sunt aproape invizibile din cauza slabei reprezentări ale acestora pe scena politică.
Aproape 80% dintre persoanele de sex feminin cred că numărul de femei implicate în politică este prea mic.
Centrul FILIA a lansat studiul numit „Grija pentru democrație: Interesele politice ale femeilor 2024”. Cercetarea a fost realizată de către sociologul Barbu Mateescu și conferențiarul universitar Claudiu Tufiș și și-a propus să identifice care sunt interesele politice ale femeilor, profilul acestora electoral, priorităților legislative și bugetare și opiniilor cu privire la reprezentarea politică.
Femeile tinere sunt susceptibile la dezinformare
Studiul a arătat că femeile cu vârsta sub 30 de ani sunt extrem de vulnerabile la dezinformarea online.
O altă concluzie este că perspectiva femeilor din România cu privire la prioritățile țării, dar și despre problemele lor din viața de zi cu zi variază în funcție de vârstă și de nivelul de educație.
Spre exemplu, odată cu înaintarea în vârstă, sistemul public de sănătate, afecțiunile medicale proprii și achiziționarea medicamentelor devin prioritare.
În ceea ce privește femeile sub 30 de ani, printre cele mai importante subiecte sunt generarea de noi locuri de muncă și sistemul de învățământ.
Cât privește prioritățile în funcție de nivelul de studii, femeile cu studii primare prioritizează mărirea puterii de cumpărare a populației și îmbunătățirea sistemului public de sănătate, în timp ce cele cu studii superioare pun accentul pe îmbunătățirea învățământului, arată studiul.
Citește și: Gabriela Firea a fost votată candidatul PSD pentru Primăria Capitalei
Femeile au mai multe responsabilități în gospodărie
Cercetarea a mai arătat că în România, rolurile în gospodărie sunt distribuite tradițional-patriarhal. Asta înseamnă că în cele mai multe situații femeile sunt cele care se ocupă de pregătirea mâncării, curățenie, spălatul vaselor și al hainelor și de creșterea copiilor.
În cazul bărbaților, responsabilitățile sunt mai puține și se rezumă la reparații și unde este cazul, la munci agricole și tăiatul de lemne.
Plata facturilor și realizarea cumpărăturilor zilnice sunt realizate de obicei de ambii parteneri, dar de femei într-o mai mare măsură.
Studiul Centrului FILIA mai arătă că în situațiile în care femeia are studii superioare, bărbații au o mai mare implicare în treburile casnice.
Însă vârsta femeii nu influențează modul în care sunt distribuite rolurile în gospodărie, femeile tinere adoptă același model tradițional-patriarhal cu cele mai vârstnice.
Totuși, folosirea serviciilor de obstretică-ginecologie sunt strâns legate de venit și de educație. Femeile cu studii primare și cu un nivel redus de educație apelează destul de rar la astfel de servicii.
O problemă este și în rândul personalului medical. În Moldova există o reticență mai mare comparativ cu restul țării când vine vorba de a acorda asistență în utilizarea mijloacelor de cotracepție.
Trebuie sau nu avortul decontat
„Opoziția față de interzicerea avortului este hipermajoritară. Partidul sau vectorul politic care ar încerca să introducă această temă în dezbaterea politică și-ar dinamita susținerea de care beneficiază în acest moment în rândul femeilor –afirmație valabilă inclusiv pentru AUR”, este o altă concluzie a studiului FILIA.
Femeile care se opun interzicerii avortului spun că acesta ar trebui să fie decontat de stat. Cele care nu țin ca această procedură să fie decontată sunt totuși de acord că în cazul în care discutăm de femei minore sau de victime ale violurilor statul ar trebui să acorde ajutor financiar.
Deși există și femei care doresc interzicerea avortului, mare parte dintre ele spun că trebuie făcute excepții în cazul sarcinilor rezultate în urma unui viol sau dacă este pusă în pericol viața mamei.
Mare parte dintre femei evaluează în mod pozitiv accesul la protecție împotriva violenței (cum ar fi: existența adăposturilor, intervenția Poliției etc). Problema este că 35% dintre femei cunosc o persoană care a fost agresată sexual, ceea ce ar putea indica faptul că există o supraevaluare a propriei siguranțe.
Ce vor femeile de la România. Lipsă de încredere în ONG-uri
Când vorbim de situația ONG-urile neafiliate unor culte religioase situația este ușor ambiguă. Studiul arată că doar 39% dintre femei au încredere mare sau foarte mare în aceste organizații. Însă, situația nu este așa de rea precum pare. Din 10 tipuri de instituții măsurate, doar Uniunea Europeană beneficiază de o încredere mai înaltă, ONG-urile fiind pe locul al doilea.
În Muntenia, Moldova și în rândul femeile cu vârsta peste 45 de ani credibilitatea ONG-urilor neafiliate unor culte religioase este semnificativ sub media națională.
Totuși, așteptările legate de ONG-urile care luptă pentru drepturile femeilor sunt numeroase.
„Educarea femeilor, îmbunătățirea calității legilor ce au impact asupra femeilor, alcătuirea de grupuri de sprijin și consiliere precum și ajutarea femeilor din grupuri vulnerabile sunt subiectele de principal interes. Relativ mai puțin atrăgătoare sunt furnizarea de mijloace de contracepție și organizarea de proteste”, scrie în cercetare.
Studiul indică faptul că indiferent de afinitatea politică a româncelor, majoritatea își doresc o prezență mai mare a femeilor în politică. În plus, acestea se opun clișeelor patriarhale cu privire la inferioritatea inerentă a femeilor care activează sau ar dori să activeze în domeniu.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
