Inimioare, coşari (hornari), trifoi cu patru foi, ghiocei şi alte flori, soarele, luna, fel de fel de alte simboluri, toate aducătoare de noroc, bunăstare şi vestitoare de primăvară se regăsesc în cea mai mare colecţie de mărţişoare din România, adunate de colecţionara clujeană Ingeborg Marta Bogdan şi care poate fi vizitată în această perioadă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj.
La cei 84 de ani ai săi, Ingeborg Marta Bogdan a reuşit să adune, în ultimii 65 de ani, peste 5.200 de mărţişoare, pe care le-a aranjat cu grijă pe diferite categorii tematice şi materiale din care sunt confecţionate şi pe care acum le-a cedat Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Deşi a adunat un număr impresionant de mărţişoare, unele şi din aur şi argint, Ingeborg Marta Bogdan a declarat, pentru Agerpres, că se simte legată cel mai mult de un mărţişor din plastic, dar despre care spune că este unicat.
„Mărţişorul de care mă leagă cea mai plăcută amintire este unul din masă plastică, care reprezintă o tricicletă. Este unicat absolut, nu ştiu cine l-a făcut. Într-o bună zi, m-am trezit la uşă cu o fată de 17-18 ani, nu ştiu de unde a ştiut adresa mea, care în mână avea acest mărţişor. A zis că l-a făcut tatăl său. Dar să ştiţi că este o bijuterie fantastică. Deci, o tricicletă, lucrată foarte frumos, micuţă, foarte, foarte frumoasă. A venit cu această bijuterie în mână, mi-a lăsat-o, a zis că nu vrea bani, nu vrea nimic, doar atât, să o pun în colecţie, că tatăl ei a făcut-o şi că e singura în lume, o tricicletă frumoasă. În rest, mărţişoare de care să mă lege amintiri mai deosebite nu am”, a relatat Ingeborg Marta Bogdan, pentru Agerpres, povestea celui mai drag mărţişor din colecţia sa.
Primul dintre mărţişoarele pe care le-a colecţionat Ingeborg Marta Bogdan datează din perioada adolescenţei sale, un mărţişor din aur primit de la un băiat care îi făcea curte.
„Sigur că îmi amintesc de primul mărţişor. Am primit un mărţişor din aur, care reprezenta un triptic, adică o cruce, o ancoră şi o inimă. Aceste trei piese erau din aur, erau unite şi el e primul mărţişor pe care l-am primit, de la un băiat care mi-a făcut curte atunci, aveam 18 ani. Dar nu mai e în colecţie acel mărţişor, l-am pierdut demult”, povesteşte Ingeborg Marta Bogdan.
Colecţionara clujeană s-a născut în 17 iule 1941, în Câmpina, Prahova, într-o familie de saşi. A urmat studiile gimnaziale şi liceale la Sibiu, apoi, din 1962, facultăţile de zootehnie din Cluj-Napoca şi medicină veterinră din Bucureşti. A primi repartiţie la Cluj, unde a parcurs ierarhia didactică până la gradul de profesor universitar, la Facultatea de Medicină Veterinară. Pasiunea sa pentru mărţişoare a prins-o mai tare în pragul pensionării şi a ţinut-o ocupată cu micile obiecte aproape 60 de ani.
„Colecţia este realizată de doamna Ingeborg Marta Bogdan, care este o colecţionară extraordinară şi care s-a ocupat de colectarea de mărţişoare începând din 1960 şi până în prezent şi care a realizat cea mai spectaculoasă şi mai completă colecţie de mărţişoare existentă în România.
O colecţie cu atât mai valoroasă cu cât mărţişorul este, din anul 2017, inclus pe lista reprezentativă UNESCO pentru patrimoniul cultural imaterial.
Ne bucurăm mult că putem oferi publicului vizitator, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, prima mare colecţie de mărţişoare din România şi ne dorim foarte mult ca această colecţionare, această patrimonializare a mărţişorului să continue în toate muzeele ţării”, a spus directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.
Ingeborg Marta Bogdan n-a putut, din motive de sănătate, să fie prezentă la vernisajul expoziţiei intitulată „Din pasiune pentru mărţişor”, care prezintă efortul său de zeci de ani, însă ruda sa Maria Cişman a vorbit în câteva cuvinte despre pasiunea ei.
„O ştiu pasionată, din poveştile ei, încă din perioada de liceu, când fetele primeau mărţişoare. Dânsa fiind de etnie germană, a fost fascinată de acest obicei cu tradiţie românească şi încă de atunci şi-a dorit să primească cât mai multe mărţişoare”, a spus Maria Cişman.
Mărţişorul are origini care se pierd în adâncurile istoriei, fiind şi acum discutate de specialişti, şi a devenit obicei doar în câteva ţări din jurul României.
„Originea mărţişorului este discutată încă de specialişti, este arhaică, este precreştină, fapt care a permis dezvoltarea acestui obicei şi în perioada 1945-1989. În prezent, mărţişorul este cea mai vie, probabil, dintre tradiţiile din România, este singura tradiţie, singurul element de patrimoniu imaterial care a fost preluat în mediul urban şi care s-a impus şi pentru care nu mai este niciun fel de îndoială referitoare la supravieţuirea sa”, mai spune Tudor Sălăgean.
El a adăugat că mărţişorul a devenit tradiţie în România, în Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord şi alte câteva state învecinate.
Muzeograful Dana Maria Câmpean a descris şi o serie de obiceiuri legate de mărţişor, unul dintre cele mai interesante fiind punerea acestora în pomi.
„În unele zone ale ţării, mărţişoarele, după ce erau purtate trei, cinci, nouă, cincisprezece zile sau chiar toată luna martie, se agăţau în pomi, aşa că am adus şi noi din secţia în aer liber câţiva pomi, i-am replantat şi am reuşit să punem câteva mărţişoare în ei. De asemenea, se mai legau mărţişoarele la uşi sau la ferestre, pentru belşug, pentru sporul casei, pentru a feri de rele”, spune Dana Maria Câmpean.
Cele peste 5.200 de mărţişoare din colecţia Ingeborg Marta Bogdan sunt cusute pe 57 de rame din lemn, pot fi împărţite în tradiţionale (clasice) şi atipice (deosebite). 87% din aceste mărţişoare sunt confecţionate în perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluţie. Cele mai multe sunt confecţionate din metal, dar sunt şi piese din plastic, ceramică, textile şi lemn. Mărţişoarele tradiţionale din colecţia Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt: flori, coşari, hornari, inimi, ancore, potcoave şi trifoi cu patru foi, într-o varietate de forme, iar cele atipice reprezintă personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane şi cărţi.
Colecția de mărțișoare poate fi vizitată până în 31 martie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00, ultima intrare fiind la ora 17.00.
