Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu prin care contestă anularea alegerilor prezidențiale din România. CEDO a declarat, în unanimitate, cererea lui Georgescu ca inadmisibilă. Decizia este definitivă.
Curtea a constatat, in special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a “corpului legislativ” al Statului pârât.
Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă. Curtea a judecat de asemenea că România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Acuzații fără probe
Cererea lui Georgescu a fost depusă la CEDO la data de 16 decembrie 2024. Invocând articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), Georgescu se plânge că anularea întregului proces electoral de catre Curtea Constituțională a României s-a bazat pe acuzaţii nefondate si a fost nelegală si disproporţionată.
Invocând articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) și 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale Convenţiei, Georgescu se plânge, de asemenea, că decizia a fost adoptată în mod netransparent și că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.
În final, învocând articolele 10 (libertatea de exprimare) si 11 (libertatea de reunire si asociere) ale Convenţiei, Georgescu susţine că această decizie a fost rezultatul unei ingerinţe politice a «partidului la guvernare» însărcinat cu procesul electoral și că a subminat libertatea de a participa la procesul democratic.
Argumentele CEDO
Curtea constată că Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute că a existat o «ingerinţa politică» in procesul electoral. Ea respinge, așadar, această parte a cererii ca vădit neîntemeiată.
CEDO a mai stabilit că „obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează „să organizeze […] alegeri libere […] în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituţionale a statului în cauză, că șeful de stat are astfel de atribuţii încât să poată fi considerat ca făcând parte din „corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară”.
La 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024. Călin Georgescu, care a candidat independent, s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin.
Alegeri anulate
La 6 decembrie 2024, printr-o hotarâre pronunțată în unanimitate, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral, în temeiul articolului 146 f) din Constituţia României (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024).
Reamintind că în baza acestui articol ea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României si referindu-se la informațiile prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării si declasificate privind încercările actorilor statali și non-statali de a influenţa alegerile, Curtea Constituțională a constatat că procesul electoral a fost viciat de la început. Neregulile descoperite au distorsionat caracterul liber al votului cetățenilor, au afectat echitatea si transparența campaniei electorale și au încălcat normele privind finanţarea acesteia. Curtea Constituțională a dispus ca alegerile să fie reorganizate de la început de către guvern la o dată ulterioară. Această decizie a fost definitivă.
România a fixat între timp o nouă dată pentru primul tur al alegerilor: 4 mai 2025.
Citește și: SUA întrerup schimbul de informații militare cu Ucraina
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
