Editori: Crina-Gabriela Boroş, Ruxandra Hurezeanu
Cei mai bolnavi angajați din județele României. PRESShub vă prezintă, în exclusivitate, topul angajaților pe județe care au beneficiat de cele mai multe sau cele mai puține concedii medicale anul trecut. Astfel, în București 1 angajat din 5 a cerut concediu medical în 2023, în timp ce în alte județe din țară aproape fiecare angajat a fost în concediu medical.
Numărul mare de certificate medicale eliberate de Casa Națională de Asigurări de sănătate (CNAS) anul trecut – 3.361.223 – a determinat guvernul să ceară Casei o analiză a acestor documente, bănuiala fiind că unii angajați abuzează de această metodă pentru a nu se prezenta la serviciu. PRESShub a solicitat atât Guvernului cât și CNAS aceste date și, după prelucrarea lor, a ajuns la concluzia că dintre toți românii, bucureștenii au solicitat și primit cele mai puține concedii medicale.
De la început, facem precizarea că noțiunea de concediu medical nu este sinonimă cu certificatul de concediu medical. Această notă este necesară deoarece, potrivit legislației, un certificat de concediu medical nu poate fi emis pentru o durată mai mare decât cea a lunii calendaristice respective, iar pentru un concediu medical mai lung se emit mai multe certificate de concediu medical, în continuarea primului asemenea document. Aceste precizări au fost făcute inclusiv de CNAS, la cererea PRESShub.
Potrivit legii, concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.
În lipsa unei unități de măsură unitare, am operat cu datele Casei Naționale de Sănătate, care ne-a prezentat o astfel de statistică raportată la „numărul de concedii medicale” emise în 2023.
Topul celor apți de muncă
Astfel, anul trecut, pentru cei peste un million (1.075.000) de angajați ai Capitalei s-au eliberat 267.000 de concedii medicale, ceea ce înseamnă că doar un angajat din cinci din București a intrat anul trecut concediu medical.
Alte județe cu angajați care au solicitat și primit concedii medicale puține sunt Ilfov cu 0,34 concedii medicale/angajat pe 2023, Caraș Severin cu 0,37 concedii/angajat, Vaslui și Vrancea cu 0,38 concedii/angajat, Tulcea cu 0,46 concedii/angajat. Angajații altor județe au cerut și primit mult mai multe concedii medicale anul trecut. Raportat la numărul de angajați, județul Mureș este campion cu 1,02 certificate medicale /angajat în 2023. Asta înseamnă că fiecare angajat din județ a beneficiat de concediu medical în 2023.
Pe locul doi pe țară se situează Bacău cu 0,87 concedii medicale/angajat, Hunedoara cu 0.86 concedii medicale/angajat, Harghita cu 0,84, Gorj și Prahova cu 0,82 concedii medicale/angajat. Alte județe cu număr mare de certificate sunt Cluj și Olt 0,8 și 0.81 concedii medicale/angajat/an.
Din cele 3,3 milioane de certificate medicale eliberate de sistemul medical anul trecut:
- 1,8 milioane au fost emise de medicii de familie,
- 1,3 milioane în ambulatoriu (adică de medici din spitale fără a fi necesară internarea pacientului mai mult de o zi), și
- 242.000 de către spitale.
Dintre aceste 3,3 milioane de concedii medicale, aproape 2 milioane (1905.100) au fost eliberate cu codul de indemnizație „boală obișnuită”.
Situația specială a „specialilor”
În acest top nu sunt cuprinși angajații din ministerul de Interne, din ministerul Apărării, din sistemul judiciar și nici cei ai serviciilor secrete.
De certificatele medicale emise pentru ei este responsabilă Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (AOPSNAJ).
Potrivit datelor publice, AOPSNAJ a eliberat în 2023 122.327 de certificate medicale, din care 54.935 de către medicii de familie, 62.781 în ambulatoriu și 4.611 în spitale.
Potrivit datelor publice de anul trecut:
Ministerul Apărării Naţionale avea peste 72 de mii (71.902) de angajați, Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 de angajați, Serviciul de Telecomunicații Speciale 3.000 de angajați și sistemul judiciar 6.000 de procurori și judecători. Acestora li se adaugă 8.500 de grefieri din întreaga țară.
Numărul angajați Serviciului Român de Informații (SRI) nu este public, la fel cel al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Fără a lua în calcul lucrătorii SRI și SIE, rezultă că aproximativ un sfert de milion (214.608) de angajați ai instituțiilor de forță, plus cei ai sistemului judiciar au beneficiat de jumatate (0,57) de concediu medical/angajat /an.
Date inexistente
În fața acestor cifre, am încercat să obținem o informație esențială privind profilul angajatului care solicită concediu medical și să vedem dacă bugetarii au cerut și beneficiat de mai multe sau mai puține concedii medicale față de angajații din mediul privat.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că nu are o statistică pe tip de angajat în mediul privat sau la stat, lucru greu de înțeles în epoca informaticii: „CNAS nu are evidențe defalcate pe tipuri de angajatori. Ca o paranteză, o asemenea evidență ar fi imposibil de realizat, deoarece există și situații intermediare – spre exemplu, o societate comercială poate avea acționariat minoritar, majoritar sau în totalitate public, caz în care casele de asigurări de sănătate ar trebui să cunoască situația acționariatului pentru a stabili dacă societatea respectivă este privată sau publică.”, se arată în răspunsul CNAS primit de PRESShub la o solicitare din 2023.
În urmă cu 3 luni, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, am întrebat Societatea de Transport Bucureşti STB S.A, firmă din subordinea Primăriei Capitalei care are aproape 10.000 de lucrători, câte concedii medicale au cerut și primit proprii angajați. După 10 zile de la cerere, pe 7 martie, STB ne-a transmis că vom primi răspunsul în 30 de zile lucrătoare, lucru care nu s-a întâmplat nici până azi.
Tot atunci, am cerut același lucru reprezentantului unui important lanț de magazine de tip supermarket cu aproximativ același număr de angajați ca ai STB. Operatorul privat a refuzat să ne ofere aceste date.
CNAS decide ce să nu scrie presa
În urmă cu un an am întrebat CNAS dacă are o evidență a medicilor din țară care au emis cele mai multe certificate medicale. Răspunsul instituției a fost că „o statistică numerică de acest fel nu este relevantă în sine.
Spre exemplu, un medic de familie care are în lista de pacienți preponderent vârstnici (pensionari) și/sau copii va elibera inevitabil mai puține certificate de concediu medical decât un medic de familie cu același număr de pacienți, dar cu preponderența vârstei active”.
Prin refuzul lor, în efect, CNAS a blocat presa de a investiga dacă lucrurile merg cum spun ei sau dacă, în realitate, exista anomalii.
În 2024, tot CNAS, dar cu un alt director, a facut clasamentul medicilor prescriptori, statistică care nu era „relevantă” pentru institutie în urmă cu un an.
Conform noilor date, anul trecut, un medic din Cluj cu specialitatea oncologie/radioterapie/reabilitare medicală a emis 3.255 de certificate medicale, echivalentul a 93.912 de zile de concediu medical. Dacă presupunem că medicul a muncit non stop, rezultă că în fiecare zi a emis 9 certificate medicale.
Pe locul secund, un medic din Olt, specializat în medicină internă, a eliberat peste trei mii (3.063) de concedii medicale, echivalentul a 32.499 de zile concediu de boală.
Topul continuă cu un medic din Teleorman, cu specializarea ortopedie a emis anul trecut 2.960 de concedii medicale care totalizează peste 33 de mii (33.178) de zile.
Un alt medic ortoped din Iași a emis anul trecut 2.518 certificate medicale, echivalentul a 32.520 de zile de concediu medical.
Pe locul 5, un medic pediatru din Hunedoara a eliberat 2.328 de certificate medicale care totalizează 13.164 de zile de concediu.
Un alt medic ortoped din Gorj a semnat în anul 2023 1.925 de certificate medicale pentru 23.255 de zile de concediu de boală.
Topul este continuat de un alt medic ortoped din Iași cu 1807 certificate emise, echivalentul a 22.358 de zile.
Pe locurile 9 și 10 s-au situat doi medici din Prahova cu specializarea „reabilitare medicală și ortopedie”, care au emis 1.752 respectiv 1.715 certificate medicale.
Controale serioase, dar inexistente
În martie 2024, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica numărul mic de controale făcute de Casele Județene de Sănătate la medicii care au emis concedii medicale. Astfel, a ajuns la concluzia că numărul controalelor făcute de Casele judeţene de asigurări de sănătate în ceea ce priveşte concediile medicale a fost unul mic.
„Eu nu cred că topurile sunt relevante, ci activitatea de control a celor care prescriu multe concedii medicale. Poate unii au justificare, altele sunt mai puţin justificate. Sper că, odată cu noua conducere a Casei, să existe controale serioase pentru că numărul acestor controale a fost foarte mic. Vă dau un exemplu: sunt 43 de Case de asigurări de sănătate şi într-un an de zile au făcut 50 de controale, au controlat 50 de prescriptori, adică unul pe an într-un judeţ”, declara ministrul Sănătătii Rafila.
Tot atunci, ministrul arăta că „nu vreau să transmitem nişte mesaje în care am citit titluri de presă, în care medicii, într-un fel sau altul, se simt ameninţaţi, dar în mod evident că, dacă un medic eliberează, ştiu eu, zeci de concedii medicale zilnic, atunci, în mod normal, cel care plăteşte, pentru că plăteşte Casa de asigurări de sănătate, trebuie să evalueze această situaţie”.
Cel care plătește este plătitorul de taxe, adică. cel cu dreptul de a ști. Cel blocat de cateva instituții, precum descris mai sus, de la afla starea de fapt, inclusiv CNAS.
Complicitate păguboasă
Am întrebat CNAS dacă a făcut aceste controale de care vorbea ministrul, cu precizarea că inspectorii caselor județene de sănătate verifică doar din punct de vedere birocratic dacă s-a respectat procedura de acordare a unui concediu medical și nu poate pune sub nicio formă la îndoială diagnosticele stabilite de medici solicitanților.
„În anul 2023 și în primele patru luni ale anului 2024 casele de asigurări de sănătate și CNAS au efectuat un total de 493 de controale pe tema modului de eliberare a certificatelor de concediu medical, fiind verificați în special medicii care au emis numeroase astfel de certificate (top 10 medici prescriptori, respectiv top 20 medici prescriptori din fiecare județ)”, se arată în răspunsul Casei Naționale.
116 avertismente, 5 medici sancționați
Instituția mai arată că a verificat un număr de 132.959 de certificate de concediu medical emise de medici. Pentru nerespectarea normelor de acordare a concediilor medicale, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 559.500 de lei.
„Unui număr de cinci medici li s-a retras dreptul de a mai emite certificate de concediu medical, iar unui număr de doi furnizori de servicii medicale li s-au reziliat convențiile încheiate cu casa de asigurări de sănătate pentru eliberarea de certificate de concediu medical. Totodată s-au mai emis un număr de 116 avertismente scrise pentru abateri mai puțin grave”, se mai arată în răspunsul Casei.
Instituția mai precizează că „putem verifica doar corectitudinea respectării pașilor procedurali de acordare a concediilor medicale prevăzuți de legislație, neavând atribuții de verificare a corectitudinii diagnosticelor stabilite de medicii emitenți ai certificatelor de concediu medical”.
Singurii care se pot pronunța pe un diagnostic trecut pe un certificat medical sunt reprezentanții Colegiului Medicilor din România (CMR).
CMR, fără misiune
L-am întrebat pe șeful CMR, Daniel Coriu, dacă au fost solicitați de către ministerul Sănătății, poliție sau procurorii să verifice medicii care au eliberat cele mai multe certificate medicale în 2023, verificări pe baza diagnosticelor înscrise.
„Nu am primit astfel de solicitări. CMR nu are astfel de date, nu reprezintă misiunea organizației noastre”, ne-a răspuns, telegrafic, Coriu.
În februarie 2024, premierul Marcel Ciolacu anunța că s-au înregistrat 274.000 de concedii medicale acordate pentru dureri de spate şi 187.000 de concedii medicale acordate „pentru strănutat şi răceală”. Adică concedii medicale acordate fără diagnostic, doar pe simptome, doctorii care au procedat astfel asumându-și un diagnostic.
„Dacă vrem pentru răceală să dăm scutiri de impozite, dăm scutiri. Dacă vrem pentru o durere la spate şi n-am putut merge la muncă zece zile şi avem două milioane de zile de concediu pe acest specific, vrem să dăm scutiri de impozite? Foarte bine. Să ştiţi că nu le daţi numai din banii mei. Le dăm din banii la toţi”, susținea Ciolacu.
Soluția de compromis
Două luni mai târziu, premierul s-a arătat, în continuare, revoltat de fenomenul concediilor medicale plătite de stat. A reluat, asadar, criticile cu privire la numărul mare de concedii medicale înregistrate în ultimii ani în România:
„Dacă mă uit în trecut, (…) am pornit de la concedii medicale de 800 – 870 de milioane parcă. A venit pandemia, s-a suplimentat cu vreo 570 de milioane la concediile medicale decontate de Casa de Asigurări. Ne-am trezit într-un sistem în care avem 6 miliarde de lei concedii medicale. Dacă ne uităm pe statistici, suntem cel mai bolnav popor din lume, la asemenea dimensiuni”, declara Ciolacu.
Această stare de fapt a impus impozitarea cu 10% a concediilor medicale, fără discriminarea bolilor pentru care au fost acordate, și a fost introdusă în decembrie 2023, prin ordonanță de urgență.
Citește și: Propaganda rusă mutilează mințile moldovenilor | Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
