Primăria Oradea a accesat peste 160 milioane lei din fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor monument istoric. Cel mai costisitor proiect a fost cel de reabilitare a cetății, care a înghițit peste 100 milioane lei, iar lucrările încă nu s-au finalizat. Printre clădirile reabilitate cu bani europeni se numără Palatul Vulturul Negru, Casa Darvas, Muzeul Francmasoneriei, Biserica cu Lună.
În urmă cu un deceniu, studenții care veneau să învețe în Oradea vedeau orașul ca un pod de trecere între locul de unde au venit și cel în care urmau să plece. Nici pentru turiști orașul nu era o atracție. O mână de oameni din Primăria Oradea a văzut însă potențialul uriaș al orașului și cu ajutorul fondurilor europene au redat strălucirea bijuteriilor arhitecturale ale orașului, până atunci lăsate în paragină. În total au fost atrase peste 160 milioane lei din bani europeni.
Acum localitatea este o destinație turistică de top, iar studenții își doresc să rămână aici.
Cetatea Oradea a fost cea mai costisitoare, în jur de 102 milioane de lei obținuți prin trei proiecte derulate prin Programul Operațional Regional (2007-2013 și 2014-2020), plus un proiect derulat prin programul de cooperare transfrontaliera Ungaria – România 2007 – 2013. Pe Programul Operațional Regional 2007-2013 a fost reabilitat pasajul Palatului Vulturul Negru, pe Programul Operațional Regional 2014-2020 s-au reabilitat: Casa Darvas (actulaul Muzeu al Art Nouveau din România), Muzeul Francmasoneriei din Oradea sau fostul Spital nr 5. Pe programul de cooperare transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013 s-au reabilitat foarte multe monumente de cult „Biserica cu Lună”, Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sf. Duh Mângâietorul”, Biserica Romano-Catolică din Cetatea Oradea, Biserica Reformată „Orașul Nou”, Catedrala Romano-Catolică „Înălțarea Fecioarei Maria” și Sinagoga Sion. Acestora li s-au adăugat imobile renovate de proprietari din fonduri proprii, cum este cazul Hotelului Astoria sau cu sprijin prin diferite fundații, cum este cazul Palatului Baroc, renovat cu bani ai statului maghiar.
1. Palatul Vulturul Negru
Cea mai cunoscută realizare arhitectonică din Oradea şi din Transilvania în stilul secession este Palatul Vulturul Negru, pasajul interior fiind construit după celebra galerie Vittorio Emanuele din Milano.
Fațada principală dinspre Piața Unirii este asimetrică, fiind formată din două corpuri mari, inegale, ce relevă cel mai bine stilul secession. Fațada corpului din str. Independenței este mai ordonată și sobră. Motivul central îl reprezintă un corp împărțit în două registre, care se termină în atic trilobat, având un vitraliu cu vulturul negru.
În 1714 în locul actualului Palat exista un local cu parter, hanul „Vulturul” sau „Berăria orașului”, care găzduia majoritatea evenimentelor publice importante din oraș. În 1807 a fost reconstruit, extins și supraetajat, iar după o altă modificare, din anul 1835, a devenit un hotel important din oraș.
Vitraliul cu vulturul negru, devenit o emblemă a ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădeanului Neumann K. S-a acordat o mare atenţie tuturor detaliilor şi simbolurilor utilizate. Stilul floral curbiliniu, specific secessiunii berlineze, face, totuşi, concesii viziunii eclectice, cu nostalgii neo-barochizante, foarte apreciate în epocă. Ornamentele sunt dispuse pe toate elementele interioare (plafoane, bolţi, ferestre, uşi, lambriuri, balustrade, pereţi, coloane, vitralii).
Elementul care a rămas până astăzi unul dintre cele mai spectaculoase este pasajul, în prezent o adevărată încântare, datorită luminii care străbate vitraliul, creând o atmosferă de poveste.
Reabilitarea a început în 2012, a avut mai multe etape și s-a finalizat la sfârșitul anului 2017. Investiția a fost de circa 23 de milioane de lei.
2. Complexul Baroc din Oradea
Deși Oradea este un templu al arhitecturii Secession, ea găzduiește și unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe teritoriul României, Palatul Baroc. Piatra de temelie a Palatului Baroc a fost pusă în 1762, șantierul fiind condus de arhitectul austriac Franz Anton Hillebrandt. Imobilul a fost finalizat în 1777 în stilul barocului austriac destinat a fi sediu al Episcopiei romano-catolice de Oradea. În 1963, episcopul romano-catolic a fost constrâns sa semneze un act prin care Biserica a cedat edificiul spre folosință în favoarea municipiului Oradea. La 17 ianuarie 1971, în Palat s-a deschis Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. În 2006, după un proces de revendicare, imobilul a revenit Episcopiei romano-catolice. Palatul are o sută de camere și 365 de ferestre câte una pentru fiecare zi a anului.
Palatul a fost renovat cu bani din partea Guvernului Ungariei (în jur de 28 de milioane de lei) în 2018-2019 iar parcul din jurul lui, extins pe circa 5,5 hectare, a fost refăcut cu bani europeni, în jur de 800 de mii de euro.
În curtea Palatului Baroc se găsește Bazilica romano-catolică construită între 1752-1780 realizată după planurile arhitectului italian Giovanni Battista Ricca. Aici, între 1757 și 1763, înainte de a fi chemat la Salzburg, a activat ca muzician al catedralei din Oradea Michael Haydn, fratele lui Joseph Haydn și prieten apropiat al lui Wolfgang Amadeus Mozart. Pe celaltă parte a străzii, se află Șirul canonicilor, construit în perioada 1758-1875, după proiectul arhitectului F.A. Hillebrandt. El este compus din 57 de arcade care constituie un coridor lung de peste 250 de metri, unind zece clădiri.
3. Palatul Moskovits Miksa
Lucrările de restaurare au început în ianuarie 2016, au fost finalizate în aprilie 2018 și au costat aproape 668 de mii de lei.
Palatul a fost ridicat la comanda inginerului Moskovits Miksa în 1904, după planurile arh. Rimanóczy Kálmán jr, structura de rezistenţă fiind proiectată de inginerul Zielinszky Szilárd din Budapesta. Palatul este o mostră de apetit deosebit pentru secessionul de sorginte germană, secession münchenez, aşa-numitul Lilienstil. Palatul beneficiază de o bogată ornamentică vegetalo-simbolistică, de o perfectă alunecare a curbelor şi de o feronerie foarte bine lucrată. Predomină elementele vegetale, flori cu tulpinile lungi, curbilinii, pe care le regăsim la toate elementele decorate.
Proprietarul imobilului, Moskovits Miksa, deținea la începutul secolului al XX-lea una dintre cele mai importante intreprinderi din Oradea denumită – „Fabrica de spirt, drojdie, rom, lichior și chimicale Moskovits Mór și fiul”. La începutul secolului au realizat și distribuit, o băutură specială, exotică Lichorul „Lotus”, obținută din Nimphaea Lothus Thermalis de la Băile 1 Mai. „Băutura de masă a înaltei societăți” a fost pusă în vânzare numai în anumite prăvălii și cofetării.
4. Magazinul de sticlărie
Una din cele mai spectaculoase clădiri din Oradea este fostul Magazin de sticlărie a familiei Deutsch. A fost construită între anii 1906 și 1910, după proiectul al lui Sztarill Ferenc sau a arhitectului Rimanóczy Kálmán junior (nu este foarte clar). În perioada ei de glorie, Societatea Deutsch a ajuns a doua firmă importantă după Budapesta în domeniul desfacerii articolelor de sticlă din zonă. A prosperat prin afaceri cu fabrica de sticlă și de porțelanuri de la Pădurea Neagră, devenind principalul distribuitor al acestor materiale pe piețele din Transilvania, Balcani și Austria.
Fațada clădirii este prototipul magazinului din orașele mari ale Europei din perioada pătrunderii produselor industriale pe piața bunurilor de consum. Este ea însăși asemănătoare unui obiect valoros de porțelan fiind decorată cu motive populare, florale. Partea superioară a etajului se termină în semicercuri, iar în mijloc există un timpan trilobat cu o fereastră în mijloc, în formă de inimă rotunjită.
A fost reabilitată în 2016-2017 în cadrul proiectului de transformare a străzii Vasile Alecsandri în pietonală.
5. Palatul Sztarill sau Hotelul Astoria
A fost ridicat în 1902 de arhitectul Ferenc Sztarill în stil neogotic cu elemente secession, cu frontoane înalte şi contururi curbate, devenind în scurt timp preferata scriitorilor şi ziariştilor vremii. În 1930 Palatul Sztarill a fost transformat în hotel, preluând denumirea de Hotelul Astoria.
Conform istoricului Liviu Borcea „pe terasa din faţa restaurantului cafenea au zăbovit celebrităţi ale condeiului sau penelului precum Ady Endre, Octavian Goga, Zaharia Stancu, iar în anii de după ultimul război, Ovidiu Cotruş, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Andriţoiu şi Radu Enescu”. Clădirea găzduieşte acum Grand Hotel Astoria, iar la parter cafeneaua EMKE a fost înlocuită cu restaurantul Crown Pub. A fost printre primele imobile renovate în Oradea, lucrările încheindu-se în 2013.
6. Casa Darvas – La Roche, unicul muzeu Art Nouveau din România
Casa a fost reabilitată prin POR 2014 – 2020 între 2018 și 2020 iar lucrările au costat 9,36 milioane de lei. În prezent este parte a Muzeului Orașului Oradea.
Casa Darvas – La Roche este una dintre cele mai de preţ bijuterii arhitectonice ale oraşului Oradea, fiind construită între anii 1909 şi 1912 de către fraţii László şi József Vágó în stil Art Nouveau-Secession de inspirație vieneză. Vitraliile ce decorează atât faţadele cât şi încăperile principale au motive inspirate din natură, mai ales din lumea plantelor şi a păsărilor.
Prezenţa chipului feminin în medalioane conferă un farmec în plus compoziţiei decorative. Spre deosebire de alte imobile, interiorul a fost reabilitat în totalitate, el oferind o întoarcere în timp, o mărturie a cum trăiau oamenii cu dare de mână la începutul secolului XX, denumită şi „La belle époque”.
7. Sinagoga Neologă Sion
Reabilitarea sinagogii s-a realizat în perioada 2012-2014 în cadrul Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România și a fost realizat de Primăria Municipiului Oradea în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Debreţin.
Templul a fost construit de către evreii reformişti din Oradea în anul 1878, ca urmare a separării acestora de comunitatea evreiască ortodoxă. Proiectul a fost elaborat de Busch Dávid, arhitect şef al oraşului Oradea şi membru al comunităţii evreieşti. Construcţia impozantei clădiri cu 1000 de locuri a fost încredinţată lui Rimanóczi Kálmán senior, nume consacrat al arhitecturii orădene, maestru al stilului eclectic. Sinagoga este o replică simplificată în spiritul modernităţii a Sinagogii din Nűrnberg. În interior, decoraţia pictată este în întregime inspirată din stilul maur. Ea a fost executată de pictorul Horovitz Mor din Kosice.
8. Cetatea Oradea
Un deceniu de muncă, proiectele gândite de specialiști și banii europeni au făcut ca Cetatea Oradea, lăsată în paragină după 1989, să devină unul dintre centrele culturale importante ale României. Astăzi, aici se află sediul a trei muzee, sunt găzduite 13 expoziții permanente și nouă expoziții temporare.
Reabilitarea cetății Oradea a fost gândită în etape, cu aceeași sursă de finanțare, Programul Operațional Regional (2007-2013, 2014-2020 și 2018-2021). Etapa I și a II-a au fost finanțate prin două axe prioritare diferite, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă a turismului regional și local”, iar cea de-a doua prin Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a orașelor”. Suma totală atrasă pe cele două etape a fost de 86,7 milioane de lei (36,7 milioane, etapa I și 50 de milioane, etapa a II-a).
Obiectivul general al primului proiect, „Revitalizarea cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea, complex turistic european – etapa I”, a fost transformarea zonei Cetății Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală și de patrimoniu de intrare sau ieșire în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural şi de patrimoniu, pilon de dezvoltare durabilă urbană și centru multicultural european.
A doua etapă a vizat reabilitarea şi refuncţionalizarea Corpurilor B, C, D și E din Cetate. A început în 2013 și s-a finalizat în 2015.
A treia etapă, cea care ar trebui să se finalizeze în acest an, presupune reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea zidurilor Cetății. Valoarea proiectului este de 10,9 milioane lei, în mare parte bani europeni. În 2020, au fost executate lucrări la Curtina Nordică (cea dintre Bastionul Ciunt și Bastionul Aurit), la Bastionul Ciunt, la Curtina Vestică (cea dintre Bastionul Ciunt și Bastionul Bethlen), la Bastionul Bethlen, amenajări la Parcul Bastionului Bethlen, dar și lucrări de amenajări exterioare la platformele de la Curtina Vestică și Corpul F.
Presshub.ro a scris aici întreaga poveste: https://presshub.ro/cetatea-oradea-lasata-in-paragina-dupa-1989-a-fost-readusa-la-viata-cu-bani-europeni-circa-20-milioane-de-euro-184730/
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
