Centrul istoric al reședinței județului Teleorman arată de câțiva ani ca după bombardament. Pavajul e afectat serios, cârpelile de moment nu reușesc să acopere aspectul inestetic, simbolurile istorice care definesc orașul s-au șters, iar aspectul general al pietonalului Alexandriei este unul de absolută degradare.
Autoritățile locale promit încă din anul 2010 că lucrurile se vor remedia și că se vor accesa bani europeni pentru reabilitarea și modernizarea unuia dintre puținele locuri din zonă care au realmente semnificație simbolică și istorică. Promisiunile s-au repetat în fiecare an, dar întotdeauna s-au găsit scuze pentru amânarea începerii lucrărilor.
Finanțarea pentru reabilitarea pietonalului nu a reușit să fie obținută într-un proiect de sine-stătător, așa că ea a fost inclusă în anul 2020 într-un alt proiect major câștigat de Alexandria, care include și alte investiții, și anume proiectul „Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Alexandria’’ care beneficiază de finanţare prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Obiectivului specific 4.1 – „Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reşedinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă’’.
Valoarea proiectului se ridică la 19.081.636,70 euro.
Autoritățile spun, însă, că va mai dura câțiva ani până la realizarea acestui obiectiv de investiții și spun că principalul motiv de îngrijorare este birocrația, care le-a ținut planurile în loc mai bine de un deceniu. Populația, însă, crede că la mijloc e doar o uriașă indiferență față de felul în care arată orașul.
De 11 ani se discută la nivelul reședinței județului Teleorman despre reabilitarea centrului pietonal al municipiului, fosta stradă Carol I, simbolică pentru însăși înființarea orașului Alexandria. Suntem în anul 2021, iar fosta stradă Carol I arată ca după război și poartă o altă denumire: strada Libertății.
Ștergerea urmelor istoriei
Promisiunile constante au ținut cumva loc de fapte, iar oamenii au tot așteptat să aibă la dispoziție un centru pietonal reabilitat. Pietonalul Alexandriei este nu doar un loc simbolic, ci și un loc esențial pentru viața socială a celor care locuiesc în zonă.
Pietonalul Alexandriei poartă și o încărcătură istorică. Alexandria a luat fiinţă din interese negustoreşti. Tocmai de aceea, centrul vechi al oraşului, care se numea pe atunci Strada Carol I, era locul unde negustorii se întâlneau și își vindeau produsele.
Practic, pietonalul Alexandriei era, încă de pe atunci, sufletul oraşului. Acolo se întâmplau toate lucrurile importante şi acolo oamenii se simțeau parte din comunitate.
A venit apoi cutremurul din 1977, când bucăţi din câteva clădiri situate pe centrul oraşului au căzut. Administraţia a decis atunci să reconstruiască pietonalul, păstrându-i, însă, specificul.
Centrul nou, construit undeva în jurul anilor ’80 era, de fapt, imaginea centrului vechi, cu prăvălii la parterul clădirilor din jur. A fost construit în virtutea vechii tradiţii, din mozaic veneţian, cu spărturi de marmură triunghiulară, iar la finalul construirii lui, pietonalul nou a fost premiat, considerându-se un proiect unic la nivel național.
Istoria promisiunilor
Din 2010 până în 2021, reabilitarea și modernizarea centrului pietonal al Alexandriei a constituit o promisiune constantă, iar apariția unei oportunități de finanțare cu bani externi a fost primită cu optimism de localnici. Amânările repetate, însă, au descurajat oamenii, care au început să privească resemnați problema și să nu mai aștepte nimic din partea administrației locale.
În anul 2014 era elaborat un proiect de modernizare a pietonalului Alexandriei de către o firmă de consultanță, valoarea serviciilor de proiectare fiind de 83 de mii de lei fără TVA, bani cheltuiți inutil, în contextul în care proiectul n-a reușit să obțină finanțare.
Înainte de acest moment, prin 2012, o altă firmă de consultanță realizase un proiect pe bani publici, care, însă, nu a mulțumit municipalitatea.
De aceea, primăria orașului a decis ca obiectivul de investiții să fie inclus într-un proiect mai amplu, cu titulatura “Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Alexandria, prin adoptarea unui transport public ecologic”, depus în luna decembrie 2018 în cadrul Programului Operațional Regional POR 2014-2020, Axa prioritară 4.
În luna noiembrie a anului 2020, primarul Alexandriei, Victor Drăgușin, anunța public faptul că a semnat contractul pentru realizarea proiectului tehnic al celui mai „important proiect cu finanțare din fonduri europene pe care îl implementăm în Alexandria”.
Drăgușin sugerează că motivul amânărilor repetate pentru reabilitarea și modernizarea centrului orașului ar fi repetatele contestații.
În cele din urmă, contractul s-a semnat cu firma URBAN SCOPE, descrisă de primarul Alexandriei drept o “ firmă cu expertiză bogată în domeniul mobilității și regenerării urbane”.
Este vorba despre o firmă înființată în anul 2016, care, în ciuda faptului că avea doar 7 angajați în 2019, are profit de milioane de lei în fiecare an.
Perspectiva din documente
În acest moment, chiar dacă există un contract de finanțare, oamenii din Alexandria nu se pot aștepta prea curând la transformări mai spectaculoase decât montarea unor panouri de informare în zona pietonală a orașului.
Pentru că, și dacă totul decurge foarte bine, lucrările efective de reabilitarea a centrului nu pot începe mai devreme de toamna acestui an.
Viceprimarul orașului, Ioan Augustin, spune că, în cazul în care nu vor fi contestații, execuția lucrărilor va începe spre ultima parte a acestui an și va dura cel puțin doi ani, potrivit proiectului. Deci, în cel mai bun dintre scenarii, Alexandria ar putea avea un centru civilizat pe bani europeni abia pe la finalul anului 2023.
“Teoretic, în două, trei luni de zile, cel puțin acesta este termenul, dar el se poate prelungi, se termină faza de proiectare, după care se va scoate la licitație. În cazul în care nu vor fi contestații, deși e puțin probabil, că la noi a rămas legea că oricine poate contesta de câte ori vrea, eu zic că prin toamnă ne putem apuca de lucrări.
Dacă nu mă înșel, termenul de execuție este 24 de luni. El este pe regenerare urbană și cuprinde, pe lângă centru, piste de biciclete și cele 10 autobuze achiziționate de Ministerul Dezvoltării, plus stațiile de autobuze și depou pentru autobuze, adică e un proiect amplu. ”
Contractul de finanțare semnat de Primăria Alexandria cu nr. 5070/22.01.2020, cod SMIS 128167, are o valoare de 19.081.636,70 euro.
Cu ajutorul acestor bani, administrația promite:
- construirea unui traseu complex de piste pentru bicicliști în lungime de 14.625 m, achiziționarea a 300 de biciclete, construirea a 15 stații de bike sharing de 20 de locuri și șapte stații de bike sharing de 40 de locuri;
- 32 de stații de autobuz, precum și o autobază modernă pentru cele zece autobuze electrice, construirea unei parcări moderne de tip park&ride cu 200 de locuri de parcare; realizarea unui sistem de management al traficului, prin care 15 intersecții vor fi modernizate în vederea prioritizării traficului și realizarea unui sistem de supraveghere video prin montarea a 96 de camere video; transformarea centrului pietonal într-o zonă modernă de promenadă cu funcțiuni multiple;
- instalarea a 7.094 m de fibră optică pentru management digital de la distanță.
Modernizarea pietonalului orașului va presupune, conform proiectului, realizarea pavajului pietonal modern din piatră naturală. Zona va fi reabilitată astfel încât să permită colectarea și evacuarea apelor de pe suprafața pietonală, reabilitarea și modernizarea fântânii arteziene existente și realizarea a încă două fântâni arteziene noi, înlocuirea mobilierului stradal cu obiecte moderne; amenajarea de spații verzi prin creșterea calității și a suprafețelor spațiilor verzi; realizarea noilor rețele de iluminat public cu LED, alimentare cu apă, canalizare pluvială, și instalațiile electrice, sanitare, WI-FI și monitorizare video.
Despre „pavajul pietonal modern”, însă, nu prea se poate discuta în termeni admirativi, pentru asta presupune înlocuirea pavimentului din mozaic venețian, care a dat unicitate pietonalului din Alexandria. Asta, evident, înseamnă că nici motivele agrare, cele care amintesc de specificul istoric al orașului, nu vor mai fi păstrate.
Această informație a fost confirmată chiar de directorul tehnic pe investiții din Primăria Alexandria, Maria Gogoi. Aceasta susține că înlocuirea mozaicului venețian este o necesitate, pentru că tipul acesta de material este utilizat preponderent pentru pardoselile de interior. Tot aceasta ar fi și cauza actualelor cârpeli de pe centrul orașului.
„Actualul paviment, cel din mozaic venețian, este specific pardoselilor de interior. El nu rezistă pe termen lung la condițiile exterioare, de aceea sunt în prezent și numeroase fisuri în zonă. Așa că s-a decis să fie înlocuit. Și nu, nu se vor păstra nici motivele agrare existente, arhitectul nostru optând pentru un alt joc de figuri decât cel din prezent.”
Cu alte cuvinte, proiectul finanțat din bani europeni vor șterge urmele istoriei orașului, așa cum a fost el gândit la înființarea lui.
„Suntem un oraș rămas în Evul Mediu”
Locuitorii Alexandriei percep centrul orașului ca pe un loc din ce în ce mai trist, încremenit cumva în trecut. Mulți nici nu mai speră că situația se poate rezolva în anii care vin, pentru că promisiunile repetate i-au obosit.
„Eu nici nu mai văd ce e în jur. Pentru că e atât de greu traiul și atât de gri peisajul și atât de stricate toate, încât nu mai vreau să văd nimic. N-o să se facă centrul ăsta niciodată, sau nu cât o să trăiesc eu, poate nepoții mei să prindă ceva schimbare.
Că eu de ani întregi numai asta aud: vom face, vom face! Și ce-au făcut cu pietonalul? Că uite, îmi prind picioarele în pavaj, dacă nu sunt atentă!”, ne-a mărturisit o femeie care locuiește în zonă.
Nici oamenii care au o oarecare putere decizională la nivel local nu cred că schimbarea imaginii orașului, prin modernizarea centrului său, e posibilă în viitorul apropiat. Consilierul local Gabriel Bulumac crede că oamenii nu mai au spirit civic și autoritățile nu mai au interesul de a munci pentru comunitatea lor.
„De fiecare dată când actualul primar este întrebat despre accesarea fondurilor europene, tot timpul ne spune că este foarte complicat. Alte municipii, alte orașe ale țării reușesc să acceseze fondurile europene cu o rapiditate incredibilă.
Numai noi suntem rămași în urmă. Probabil că la un moment dat se va face și acel centru pietonal, dar este inacceptabil că a durat atâta timp! Este inacceptabil că nu reușește să propună și să creioneze o cale de urmat în accesarea fondurilor europene, că nu face o prioritate din accesarea fondurilor europene.
Primăria a uitat de cetățeni, suntem un oraș rămas în Evul Mediu și acesta e adevărul, din punctul de vedere al infrastructurii. Oamenii deja sunt blazați, s-au obișnuit cu ideea că toate lucrurile se întâmplă greu, că totul e foarte complicat și li s-a șters spiritul civic.
Mie centrul acela pietonal mi se pare groaznic. Este o rușine! Suntem municipiu reședință de județ. Dacă asta ne onorează pe noi, dacă primarul acesta se simte mândru de cum arată orașul după 12 ani, e fără cuvinte. Din păcate, tot oamenii decid și oamenii au decis.”
Autoritățile nu neagă nici ele că proiectul de reabilitare a centrului Alexandriei durează de prea mult timp și înțeleg că e nefiresc ca de la momentul exprimării unei promisiuni până la cel al realizării ei să treacă peste un deceniu.
Dar pun asta pe seara unei birocrații care împiedică bunul mers al proiectelor cu bani europeni. Viceprimarul Alexandriei, Ioan Augustin, spune că „unul dintre motivele acestor amânări este exercițiul financiar. Proiectul vine cu un ghid care îți dă niște detalii generale. Și atunci într-un an jumătate, doi, pui aceste criterii generale într-un studiu. După care vin specificațiile.
Și mai durează încă un an sau doi. Exercițiul financiar fiind, în principiu, de cinci ani. Dar uite că ajungem și depășim exercițiul financiar trecut și încă nu am ajuns la stadiul de implementare pentru că el se prelungește. Și din cauza acestei birocrații excesive, care se întâmplă la nivel național, în care noi, românii, venim cu supra-reguli.
Adică Uniunea Europeană îți impune niște reguli și vii și tu cu altele, pentru că pornești de la premisa că toată lumea este hoață. Și atunci durează mult mai mult timp până când implementezi efectiv un proiect cu fonduri europene.”
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Investigatoria în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
