Ideea construirii variantei pe relația sud-est a centurii ocolitoare a Iașiului pe un alt traseu, în afara orașului, prinde contur. Proiectul a fost inclus în lista de rezervă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar, în aceste zile, se pregătește lansarea licitației pentru întocmirea studiului de fezabilitate. Noua propunere de traseu tranzitează comune limitrofe ale Iașului, chiar dacă într-o zonă foarte accidentată, și nu bulevarde ale orașului, precum în varianta aprobată la nivelului autorităților în anul 2009.
Modificarea a fost propusă în toamna anului trecut de societatea civilă, iar cei care au inițiat proiectul au acum putere de decizie în Ministerul Transporturilor. La idee au achiesat și autoritățile locale: Primăria, Consiliul Județean și Prefectura au făcut front comun acum câteva luni și au propus Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să schimbe traseul centurii Iași. Varianta Est a centurii face legătura dintre DN24 (dinspre Vaslui) cu traseul autostrăzii A8 (centura nord a Iașului). Drumul are 29 km, dintre care 24 km reprezintă traseu nou, iar 5 km se suprapun cu DN24 și ar urma să fie modernizați.
Proiectul VO (varianta de ocolire – n.r.) Est are o valoare estimată la circa 60 milioane euro, dar fără a lua în calcul lucrări de artă și eventuale exproprieri sau relocări de utilități. „La varianta de ocolire Iași – Est intenționăm să lansăm licitația pentru proiectare cât de curând”, a declarat ministrul Transporturilor Cătălin Drulă, cu ocazia unei vizite la Iași la sfârșitul lunii iunie.
Care sunt beneficiile unui nou traseu al centurii Iașiului
Traseul centurii Iașiului a fost stabilit în 2009, dar, de atunci, au fost executați doar 14 km: o variantă de trafic greu pe relația vest-sud care asigură legătura între drumul european E58 și DJ248 spre Vaslui. Cu un singur tronson de centură realizat în peste zece ani, Iașiul are probleme majore de trafic: zonele de intrare/ieșire și, prin extensie, principalele axe rutiere din municipiu sunt supraaglomerate la orele de vârf.
Noul proiect al variantei Est are, potrivit specialiștilor, potențialul de a degreva din trafic, în special pe relația sud-est, iar unul dintre cartierele „beneficiare” este Buciumul (zonă din Iași în plină expansiune imobiliară). „Un avantaj al variantei Iași – Est este că, prin acest proiect, se scoate total traficul greu din municipiul Iași dinspre sud (via Bucium) și est (via Tomești)”, a declarat Adrian Covăsnianu, unul dintre inițiatorii proiectului în perioada în care era vicepreședinte al Asociației „Moldova vrea autostradă”, el fiind acum secretar de stat în MT.
Alte avantaje invocate de către Covăsnianu vizează: traseul variantei ocolește localitățile limitrofe Iașului și nu se suprapune cu arii protejate („acordul de mediu poate fi obținut ușor, nefiind necesar studiul de evaluare adecvată”), nu vor fi realizate defrișări pentru construirea drumului nou, viteză de deplasare crescută având în vedere traseul extra-urban și asigurarea conectivității directe cu varianta nord a centurii (autostrada Ungheni – Iași – Tg Neamț). De asemenea, secretarul de stat spune că un alt avantaj constă în reducerea poluării în zona Pădurii Bârnova, precum și în zonele de sud, est și centru din Iași. Nu în ultimul rând, potrivit lui Covăsnianu, construirea noului drum va crea premise pentru o reprofilare a DN 24 la intrarea în Iași (Bucium) astfel încât să poată fi amenajate, de exemplu, benzi unice pentru transportul public întrucât pe arteră nu vor mai circula vehicule de trafic greu.
Colaborare între Primărie, Consiliu Județean și Prefectură
„Din analiza constrângerilor rezultate, VO Iași – Est poate suferi modificări locale ale traseului, însă ideea generală este de a ocoli localitățile. Intenția este ca drumul să aibă 2 benzi pe sens plus separator New Jersey (separator de sens – n.r.), însă cea mai bună soluție va rezulta în urma analizei de trafic. Această variantă face parte din drumul TransRegio Iași – Vaslui, are conectivitate la A8 și ocolește aglomerarea Iași”, a mai spus Adrian Covăsnianu.
În schimb, varianta gândită acum 12 ani de autorități viza ca traseul centurii Iașului să se suprapună cu două bulevarde ale Iașului (Poitiers și Trei Fântâni), artere care, între timp, au devenit supraaglomerate în special în contextul dezvoltărilor imobiliare.
La începutul anului, Primăria Iași, Consiliul Județean și Prefectura și-au unit forțele și au trimis la CNAIR o solicitare prin care solicită schimbarea traseului pentru a se evita tranzitarea orașului. Între timp, proiectul a fost inclus în PNRR, dar pe lista de rezervă: poate prinde finanțare doar dacă un alt proiect de pe lista principală nu va putea fi implementat în timp util (documentațiile tehnice întârzie, iar proiectul nu ar putea fi finalizat până în august 2026).
„Faptul că bld. Poitiers și str. Trei Fântâni nu mai pot reprezenta astăzi o centură de trafic greu este de natura evidenței. Conducerea CJ Iași și-a asumat, alături de Instituția Prefectului, demersul inițiat de Primăria Iași de a solicita CNAIR să identifice alt traseu pentru ocolirea Iașului pe relația sud-est, cu conexiune către Autostrada Unirii. Sper ca acest demers să găsească rezonanță la nivel central și Iașul să beneficieze de sprijinul necesar pentru gestiunea traficului de tranzit”, a precizat vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă. Principalele lucrări propuse vizează reabilitarea a 5 km din DN24, construirea a 24 km de drum nou, realizarea a 5 noduri rutiere (cu A8, drumuri naționale și județene de pe traseu), amenajarea a unui debleu sau tunel (1,5 km) și a trei poduri (peste calea ferată și, respectiv, peste două râuri).
Actualul traseu propus – care va suferi probabil modificări în urma realizării documentațiilor tehnice – tranzitează comune precum Schitu Duca, Comarna, Țuțora și Ungheni, ocolind, în principal, localitățile Poieni, Schitu Duca, Stânca, Osoi, Chicerea, Tomești și, nu în ultimul rând, Iași. „Orice drum nou este un câștig colosal pentru descongestionarea traficului din Iași. Despre această variantă Est s-a mai discutat anii trecuți, dar întotdeauna ne-am lovit de faptul că nu a existat finanțare: nu s-au alocat fonduri de la nivel central, iar administrația locală nu are capacitatea de a finanța un astfel de proiect”, a declarat Radu Botez, fost viceprimar și actual consilier personal al primarului Iașului pe probleme care țin inclusiv de gestionarea traficului în oraș. Botez a subliniat că primul pas pentru scoaterea traficului greu este făcut în această perioadă în sensul preluării în totalitate a drumurilor naționale care tranzitează municipiul Iași.
„Necesitatea construirii unei variante de ocolire a apărut din cauza creșterii volumului de trafic în zona municipiului Iași, care să scoată traficul greu din oraș, trafic ce se desfășoară pe drumurile naționale DN24 și DN28. Varianta de ocolire trebuie să facă legătura între cele două drumuri naționale, fără tranzitarea municipiului”, se arată în punctul de vedere trimis de autoritățile locale către CNAIR la începutul acestui an.
Un alt tronson de centură figurează în PNRR
Lista de rezervă a PNRR pe proiecte de infrastructură mai cuprinde și un alt tronson din centura Iașiului pentru care nu s-a găsit finanțare în cei peste zece ani de la stabilirea traseului. Este vorba despre centura „ușoară” pe relația vest-sud, respectiv un tronson care se desprinde din actuala varianta de trafic greu, tranzitează teritoriul comunei limitrofe Miroslava și asigura legătura cu cartierul ieșean Dacia. Pentru acest drum este în lucru documentația de proiectare, iar traseul este o alternativă la drumul european E58, cu potențial de a mai elibera din traficul de la principala intrare în oraș (Păcurari).
Alte proiecte incluse în PNRR, de pe urma cărora poate beneficia inclusiv Iașiul, vizează porțiuni din autostrăzile A7 și A8, drumuri rapide care leagă Moldova de sudul și, respectiv, sudul țării.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
