Primăria Corabia a reamenajat și reintrodus Cetatea Sucidava în circuitul turistic printr-un proiect cu finanțare europeană, salvând astfel singura cetate romană din zona Olteniei. Atracția edificiului: fântâna secretă aflată la o adâncime de 26 de metri față de platoul cetății, la care se poate ajunge printr-o galerie săpată de pe vremea romanilor, amenajată cu materiale a căror modalitate de realizare este necunoscută contemporanilor. Istoricii spun că, după modul în care a fost construită, fântâna este unică în Europa. Poate fi observat aici și primul sistem de încălzire prin pardoseală, adus de romani la Sucidava.
- Cetatea Sucidava a fost restaurată cu fonduri europene, în cadrul unui proiect în valoare de circa 10,2 milioane de lei.
- Intrarea în cetate este modernă, iar în oraș au fost amplasate indicatoare care arată drumul către cetate.
- Atracția cetății este Fântâna secretă, de unde romanii își luau apa potabilă pentru întreaga cetate. Calea de acces către fântână se face prin galerii săpate la 26 de metri adâncime.
- Vizitatorii pot vedea în Cetatea Sucidava primul sistem din lume de încălzire prin pardoseală, inventat de romani.
- Grație proiectului cu fonduri europene care a permis introducerea cetății romane în circuitul turistic, anul trecut, 3000 de turiști au pășit printre zidurile vechi ale cetății.
- Accesul în cetate este gratuit.
Din centrul Orașului Corabia se poate ajunge destul de ușor către singura cetate romană din zona Olteniei, Cetatea Sucidava. Indicatoarele postate prin oraș îl conduc pe turist către un loc încărcat de istorie pe care puțini turiști l-au vizitat până acum, și asta pentru că monumentul istoric nu fusese introdus în circuitul turistic.
Cine ajunge la porțile cetății și a mai vizitat alte obiective similare din țară și străinătate reamenajate sau nu cu fonduri europene, observă și la Corabia condițiile civilizate de acces în cetate.
Reabilitarea cetății, cu fonduri europene
Secretul revitalizării cetății romane Sucidava este acela că autoritățile locale au accesat fonduri europene și au introdus monumentul istoric în circuitul turistic. Primăria orașului Corabia a depus și câștigat un proiect cu fonduri europene pentru a introduce cetatea în circuitul turistic. Finanțarea europeană pentru proiectul „Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava în orașul Corabia, județul Olt, și introducerea acesteia în circuitul turistic” a fost de 10,2 milioane de lei, conform pancartei afișate în apropierea obiectivului turistic. Perioada de implementare a fost între 9 octombrie 2013 și 1 noiembrie 2016. Proiectul a vizat restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dar s-a axat în special pe crearea și modernizarea infrastructurilor conexe. Au fost făcute investiții pentru introducerea cetății în circuitul turistic și pentru protejarea monumentului istoric.
Nu s-a intervenit direct pe monument. S-a făcut împrejmuirea cetății cu un gard din fier, a fost asfaltată o stradă de legătură ce ajunge din strada Victoriei până la DN 54, ce face legătura între Turnu Măgurele și Calafat; s-a organizat un circuit turistic în cetate, prin care fiecare vizitator poate ajunge la obiectivele din interior; s-a construit un muzeu de sit și un laborator de restaurare a obiectelor descoperite. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, apoi Cetatea Sucidava a fost introdusă în circuitul turistic, în 2018 înregistrându-se cele mai bune rezultate ale proiectului cu finanțare europeană. Peste 3000 de turiști au călcat pragul cetății anul trecut (mulți dintre ei elevi), ceea ce, pentru un orășel precum Corabia, cu 16.000 de locuitori, înseamnă foarte mult.
Potrivit datelor de pe site-ul ADR Sud-Vest Oltenia, proiectul de reabilitare a Cetății Sucidava a fost finalizat.
Istoria cetății construite de romani
Sucidava se află la marginea cartierului Celei din Corabia. La fața locului, investițiile făcute cu bani de la UE transpun vizitatorul într-un loc diferit de ce se găsea odinioară la cetate; mai precis, acum te afli într-o zonă turistică veritabilă. Panouri în limba română și engleză informează despre istoria cetății. Intrarea în cetate, clădirile conexe și muzeul cetății, realizate cu fonduri europene, dezvăluie istorie veritabilă celor care trec de poarta cetății. Străjuiește cetatea un cireș imens, crescut între ziduri, în partea cea mai ridicată a edificiului roman.
„Numele Sucidava provine de la un trib de daci din zonă, numit Suci, care aveau o cetate numită Dava. Dacii au fost cuceriți de către romani, în urma primului război din perioada 101-102, iar romanii au înălțat această cetate care se întinde pe 2,5 hectare. În timpul Împăratului Aurelian s-a înălțat cetatea și a stat în picioare până în anii 601-602, când a fost distrusă de către slavi. Cetatea a fost distrusă și restaurată de diferiți împărați. Are zece turnuri de apărare și o istorie intensă, cetatea fiind strict locuită de militarii romani care apărau cetatea – cam 1000 de soldați romani trăiau aici. Dar când cetatea era atacată, populația civilă care trăia dincolo de zidurile cetății se adăpostea în cetate.
Ionica Gârcoveanu, muzeograf la Cetatea Sucidava
Sucidava a fost ca un punct de apărare al Imperiului Roman. Romanii s-au retras din Dacia în 271-275, în timpul lui Aurelian, dar au păstrat cetatea ca pe un punct de apărare al Imperiului Roman care începea de dincolo de Dunăre.”
Reabilitarea cetății cu bani europeni a fost o mină de aur pentru introducerea acesteia în circuitul turistic. „A fost un proiect din 2016, care a constat în realizarea unui muzeu, în pavarea aleilor, înconjurarea cetății cu un gard și în construirea unor laboratoare necesare restaurării unor obiecte care se descoperă în urma săpăturilor arheologice, care sunt realizate de cei de la Universitatea din Craiova. (…) Cetatea Sucidava și Portul Turistic de la Corabia sunt cam singurele atracții turistice în zonă”, a mai spus muzeograful.
Ruinele cetății Sucidava poartă amprenta civilizației romanilor. Se observă că cimentul (mortarul) folosit pentru a uni cărămizile arse este mult mai rezistent decât cimentul cunoscut în zilele noastre. Formula liantului folosit de romani pentru a uni cărămizile din zidurile cetății nu a fost descoperită nici în zilele noastre.
O locuință din neolitic a fost păstrată intactă între zidurile cetății, iar acum este protejată de o construcție cu un geam special, realizată prin proiectul cu fonduri europene. În interiorul locuinței se vede locul în care stăteau oamenii din acea vreme, precum și vatra cu cenușă, unde își preparau mâncarea.
Fântâna secretă, unică în Europa, a fost descoperită de un hoț
Cetatea Sucidava a fost construită pe un deal, cu mult peste nivelul Dunării care trece prin apropiere, precum și peste nivelul pânzei freatice din care se alimentau cu apă localnicii. Așadar, cetatea nu avea nicio sursă de apă cunoscută. Totuși, locuitorii cetății puteau trăi fără să coboare în localitate să se aprovizioneze cu apă. Între zidurile cetății se află însă o fântână secretă despre care se spune că este unică în Europa. Unicitatea fântânii secrete constă în faptul că galeria pornește din interiorul cetății, dar se ajunge la apă printr-un tunel săpat la o adăncime de 26 de metri.
Fântâna se află așadar în afara zidurilor cetății, dar sub pământ. Practic, romanii au săpat galeriile din cetate, însă izvorul a fost captat în afara zidurilor cetății. Pe vremea aceea era secretă pentru toți cei din afara zidurilor cetății. Se spune că, în acea vreme, cotropitorii care încercau să cucerească cetatea Sucidava stăteau (în afara zidurilor cetății) chiar deasupra fântânii secrete, fără să știe că dedesubt erau romanii care se aprovizionau cu apă potabilă. A fost descoperită întâmplător destul de târziu, mai exact în 1958, de către un hoț.
„Fântâna secretă reprezintă atracția cetății, în sensul că acest obiectiv impresionează cel mai mult din întreaga cetate. Fântâna a fost descoperită întâmplător ce un hoț venit să ia cărămidă. A descoperit că este un tunel săpat, care duce la această fântână. Atunci când cetatea era atacată, soldații romani nu puteau să iasă în afara cetății. Și fără apă, știm că nimeni nu supraviețuiește. Și de aceea au găsit această soluție ingenioasă. Fântâna a fost construită în secolul VI și a avut o existență lungă, până acum”, a povestit muzeograful care ne-a însoțit prin cetate.
Tunelul săpat la 26 de metri sub pământ a fost restaurat, iar în interior a fost introdusă o instalație de iluminat, până la izvor. Accesul către fântână se face foarte ușor, pe treptele săpate în pământ și pavate cu piatră, și acestea restaurate. Tunelul depășește înălțimea unui om, iar tavanul este construit sub forma unei arcade romane. Muzeograful ne povestește că anul trecut s-au făcut analizele apei: este potabilă. Liantul folosit de romani pentru lipirea cărămizilor din tunel și de deasupra fântânii permite aerului să circule altfel, astfel că, la acea adâncime, deși este umezeală, nu este niciun fel de mucegai. Chiar deasupra fântânii care se încheie cu o arcadă zidită în stil romanic observăm două tipuri de ciment. Cel original, folosit de romani la momentul construirii fântânii, în secolul VI e.n., și cimentul din zilele noastre. Ghidul nostru în cetate ne spune că pe tot parcursul anului, cimentul pus în contemporaneitate pe arcada de deasupra fântânii este umed tot timpul, în timp ce liantul folosit de romani este mai poros și niciodată nu atrage umiditatea.
Primul sistem de încălzire prin pardoseală, adus de romani la Celei
Civilizația romană a lăsat urme în interiorul Cetății Sucidava. Se pot vedea urmele unei locuințe despre care se spune că a fost dotată cu un sistem ce reprezenta la vremea aceea prima formă de încălzire prin pardoseală. Denumită „Clădirea cu hypocaust”, locuința romană a fost descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice din anul 1977 și datează din secolul V e.n. Zidurile sunt din piatră și cărămidă și legate cu mortar. Pe sub podeaua clădirii se află așa-numitele „pilae” construite din cărămizi suprapuse, iar în partea de sud-vest se află ceea ce se numea „praefurnium”, adică un loc unde se făcea focul pentru încălzirea aerului de sub podea, care era uniformizat cu ajutorul pilae-lor. Practic, aerul cald încălzea cărămizile și acestea încălzeau podeaua încăperii. Din acea clădire, numită hypocaust, porneau către alte clădiri tuburi din ceramică încorporate în pereții locuințelor, prin care circula aerul cald.
Omul care se identifică cu Sucidava
Pe aleile cetății l-am întâlnit pe nea Gică Șapcă, descendent al familiei renumitului Popa Șapcă, preot, haiduc și revoluționar român, care a fost unul dintre organizatorii Marii adunări populare de la Islaz, conducător al cetelor de haiduci, apoi a fost curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi stareț al Mânăstirii Cozia. Popa Șapcă s-a născut chiar în Celei, care acum este un cartier ce aparține de Corabia (locul unde a fost bordeiul lui Popa Șapcă este marcat cu o piatră memorială), în apropiere de Cetatea Sucidava.
Nea Gică Șapcă povestește cu mândrie cum și-a dăruit o parte din viață Cetății Sucidava, ca angajat. Și acum, după ce ai ieșit de un an la pensie, el își petrece după-amiezile tot printre ruinele cetății de care s-a atașat atât de mult. Plin de umorul specific oltenesc, nea Gică Șapcă povestește despre legătura dintre el, familia sa cu rezonanță istorică și cu Cetatea Sucidava:
„Am lucrat în această locație de prin 2002 până anul trecut, în noiembrie. Deci sunt cel mai tânăr pensionar de pe strada mea. Exact astăzi împlinesc un an și cinci luni de când sunt la pensie. Am avut grijă de cetatea aceasta și am fost devotat, ca să zic așa. Am făcut și pe ghidul aici și de toate. Eu sunt a șasea generație de la Popa Radu Șapcă. Fiul meu este a șaptea, iar ăla micu, pe care îl văzurăți (nepotul său – n.red.) este a opta generație. Deci nu ne pierdem neamul. La nepotul ăsta mic i-am pus numele de Radu. Deci ori ajunge preot, ori face vreo revoluție și el”.
Nea Gică Șapcă a povestit cum a copilărit printre zidurile cetății, care era punctul de întâlnire al celor de vârsta lui, când era copil. Bătrânul este o enciclopedie vie, când vine vorba despre datele legate de cetate. „Până pe la zece ani ai mei nu vedeai niciun fel de zid. Aici era doar o movilă de pământ, dar se știa de cetate de prin anul 1691. Este și o placă în fântână, dacă ați sesizat. În plus, au fost mai mulți istorici care au cercetat despre Cetatea Sucidava, dar Dumitru Tudor, din 1931 până în 1951, deci 50 de ani, a cercetat despre cetate, deci nu a trăit. Sucidava a fost slăbiciunea dumnealui. După 1964 a obținut fonduri și pentru descoperiri și pentru restaurări, iar cetatea arată în poziția în care este acum.”
Banii europeni au făcut ca cetatea să fie cu adevărat pusă în valoare, spune descendentul familiei lui Popa Șapcă. „Acum, cu fondurile astea europene, au evoluat lucrurile. Vedeți, clădirile acestea sunt făcute din 2013 până prin 2016, când s-a făcut recepția la toate lucrările aștea. S-a făcut și împrejmuirea cetății, iluminare, inel de vizitare pe sub cetate și plus asfaltarea până la strada principală. S-au făcut multe lucruri frumoase cu aceste fonduri europene”, conchide nea Gică Șapcă, accentuând că trece zilnic pe la cetate, din plăcere pentru aceste locuri istorice.
Accesul în cetate este gratuit. Sâmbăta, programul de vizitare a întregului obiectiv este până la ora 13:00; după această oră poate fi vizitată doar cetatea în sine, fără fântâna secretă.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
