- 757 de milioane de lei au cheltuit partidele și candidații în alegerile din 2024, așa cum reiese din raportul Autorității Electorale Permanente (AEP). Formațiunile politice și candidații au avut însă venituri și mari decât cheltuielile din 2024, de peste 790 de milioane de lei. Din cele 757 de milioane de lei cheltuite în alegeri, 56 au provenit din subvențiile încasate de partide de la bugetul de stat.
Anul 2024 a reprezentat pentru România unul dintre cele mai solicitante exerciții democratice din ultimul deceniu, cu patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), prin Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale (DCFPPCE), a avut un rol esențial în supervizarea modului în care partidele politice și candidații independenți au cheltuit fondurile – fie ele publice sau private – în lupta pentru voturi.
Raportul publicat de AEP, vineri – 11 aprilie, în Monitorul Oficial nr. 325 oferă o radiografie completă a dimensiunii financiare a acestor campanii și scoate în evidență nivelul impresionant al cheltuielilor electorale.
Citește și: Ucraina ar putea fi împărțită ca Berlinul după război, însă fără participarea SUA
Localele și parlamentarele, cele mai mari cheltuieli
Un prim aspect relevant este cuantumul total al cheltuielilor declarate de formațiunile politice și candidații independenți pentru cele patru tipuri de alegeri:
- Alegeri europarlamentare: 145,7 milioane de lei
- Alegeri locale: 241,4 milioane de lei
- Alegeri parlamentare: 260,2 milioane de lei
- Alegeri prezidențiale: 109,5 milioane de lei
Cumulat, rezultă o sumă totală declarată a cheltuielilor electorale de 756,9 milioane de lei, adică aproximativ 152 milioane de euro.
Aceste fonduri au fost utilizate pentru producerea materialelor de propagandă, organizarea de evenimente electorale, consultanță, publicitate în presă și online, și multe altele.
Această sumă nu include cheltuielile administrative curente ale partidelor sau costurile nedeclarate, care ar putea ridica și mai mult nota de plată a anului electoral.
Finanțările, și mai mari, provin din contribuții, transferuri și subvenții
Finanțarea acestor cheltuieli s-a realizat prin contribuții proprii ale partidelor, donații, transferuri din activitatea curentă și subvenții de la bugetul de stat. Sumele totale declarate ca venituri pentru campaniile electorale s-au ridicat la valori impresionante:
- Europarlamentare: 149,1 milioane de lei
- Locale: 246,05 milioane de lei
- Parlamentare: 273,1 milioane de lei
- Prezidențiale: 122,5 milioane de lei
Cumulat, veniturile declarate pentru campaniile electorale din 2024 însumează 790,9 milioane de lei. Un segment semnificativ al acestor sume provine din subvențiile acordate de la bugetul de stat.
Conform raportului, în anul 2024, partidele politice au încasat din subvenții 382,4 milioane de lei, iar cheltuielile din aceste fonduri au fost de 423,1 milioane lei. Diferența este acoperită din fondurile necheltuite din anii anteriori, conform raportului AEP.
Subvențiile folosite pentru campanii electorale
În mod explicit, din totalul cheltuielilor din subvenții, următoarele sume au fost alocate pentru finanțarea campaniilor electorale:
- Alegeri europarlamentare: 26,2 milioane de lei
- Alegeri locale: 1,04 milioane de lei
- Alegeri parlamentare: 8,5 milioane de lei
- Alegeri prezidențiale: 20,5 milioane de lei
Totalul cheltuielilor din subvenții pentru campanii a fost de 56,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă o parte considerabilă din totalul fondurilor cheltuite.
AEP a emis amenzi de 18 milioane de lei și confiscări de 19 milioane de lei
În urma controalelor realizate, AEP a constatat nereguli în mai multe cazuri, concretizate astfel, așa cum reiese din raportul AEP:
- 631 de procese-verbale de constatare a contravențiilor
- 631 de decizii de sancționare (avertismente sau amenzi)
- 98 de hotărâri de confiscare a sumelor
Cuantumul total al amenzilor aplicate: 18,6 milioane de lei
Suma totală dispusă spre confiscare: 19,2 milioane de lei
Aceste sume nu reflectă în mod exact încasările la buget, deoarece contravenienții pot plăti doar jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile sau pot contesta decizia în instanță. Totodată, AEP colaborează cu Direcția Juridică pentru demararea procedurilor de executare silită în cazurile de neplată.
Cele mai frecvente abateri identificate
Printre cele mai întâlnite abateri care au dus la sancțiuni, raportul menționează:
- Utilizarea altor materiale de propagandă decât cele permise de lege
- Efectuarea de cheltuieli în alte scopuri decât cele prevăzute legal
- Utilizarea de surse neautorizate pentru finanțarea campaniilor
- Nedepunerea rapoartelor detaliate și a situațiilor financiare
- Depășirea plafonului de contribuții admise
- Cheltuieli efectuate peste limita contribuțiilor legale
Un alt aspect relevant este digitalizarea activității AEP. Aplicația Registrul fiscal al partidelor politice a devenit un instrument esențial pentru monitorizarea cheltuielilor din subvenții. Lunar, partidele au fost obligate să încarce situațiile financiare, iar AEP a publicat aceste date în mod transparent pe site-ul său.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos / George Călin)
