Autori: Carmen Prodan și Octavian Șerbănescu
Hamas și Fatah, facțiunea politică radicală și cea moderată care domină scena politică palestiniană, au semnat un acord care propune formarea unui guvern de unitate sub îndrumarea Chinei în efortul său de a-și îmbunătăți imaginea la nivel internațional, dar și de a-și crește influența în Orientul Mijlociu.
Beijingul încearcă să se poziționeze ca mediator între Israel și Hamas, deși nu face parte din negocierile formale de pace între cele două părți. Mișcarea este văzută ca parte a eforturilor lui Xi Jinping de a crește statutul global al Chinei și de a acționa ca o contrapondere la influența occidentală.
La sfârșitul lunii iulie, Hamas și Fatah au semnat în China o declarație pentru formarea unui guvern de unitate care să guverneze Cisiordania și Gaza după războiul Israel-Hamas. Declarația de la Beijing cere un stat palestinian pe granițele de dinainte de războiul din 1967, când Israelul victorios a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan și Cisiordania.
Cu toate acestea, declarația oferă doar contururi vagi despre cum ar colabora cele două facțiuni. Totodată, acordul nu abordează nici viziunile divergente asupra Israelului, căci Hamas refuză să recunoască oficial Israelul, în timp ce Autoritatea Palestiniană l-a recunoscut și susține încă din anii 1990 soluția celor două state.
Israelul a denunțat acordul la câteva ore după semnare și a declarat în repetate rânduri că Hamas nu va avea nicio implicare în administrarea Fâșiei Gaza după război. SUA și alte țări occidentale au refuzat să accepte un guvern palestinian care include Hamas, cu excepția cazului în care gruparea teroristă renunță la dimensiunea sa teroristă și recunoaște în mod expres Israelul.
Declarația de la Beijing are loc la un an după ce China a intermediat un acord pentru normalizarea relațiilor între Arabia Saudită și Iran după ani de relații rupte, conform Associated Press.
După acest acord, declarația dintre Fatah și Hamas este a doua încercare de contribuție majoră a Chinei la pacea în Orientul Mijlociu. Anterior, Egiptul și alte țări arabe au încercat, dar nu au reușit să reconcilieze cele două facțiuni principale, potrivit Modern Diplomacy.
Declarația comună vine într-un moment sensibil al conflictului de 10 luni din Gaza. Israelul și Hamas analizează o propunere internațională de încetare a focului care ar încheia războiul și ar elibera zeci de ostatici israelieni. Totuși, cine va administra Gaza după război rămâne o problemă dificilă, relatează Associated Press.
Interesul Chinei în Orientul Mijlociu este justificat de nevoia de petrol pe care țara asiatică o are pentru a-și susține producția industrială, potrivit CSIS. Astfel, China a devenit dependentă de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, regiune în care SUA au o influență considerabilă.
Beijingul încearcă să își crească prezența în regiune prin crearea de legături comerciale solide, mai ales în ceea ce privește energia. Mai mult, China exploatează resentimentele pe care unele țări din zonă, precum Iranul, le au față de SUA.
Notabil este rolul Arabiei Saudite, țară ce s-a alăturat alianței BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) și care rămâne un important furnizor de petrol pentru China. De asemenea, este al doilea cel mai mare importator de arme din lume, 75% dintre acestea provenind din SUA, conform Modern Diplomacy.
Declarația de la Beijing a avut loc în contextul eforturilor SUA de a limita cooperarea Arabiei Saudite cu China în comerț, tehnologie și afaceri militare, insistând ca petrolul să fie tranzacționat în dolari, nu în valute locale precum yuanul chinezesc. Casa Albă dorește, de asemenea, să perturbe comerțul tehnologic al Israelului cu China și investițiile sale în Israel.
Cabinetul de război al lui Netanyahu vede Declarația de la Beijing ca pe o amenințare, ceea ce este, poate, unul dintre motivele pentru care liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat la doar câteva zile după anunțarea acordului.
În ultimele luni, oficialii chinezi au intensificat sprijinul pentru cauza palestiniană în forumuri internaționale, solicitând o conferință de pace israelo-palestiniană de mare anvergură și un calendar pentru soluția celor două state. Alternativa letală luată în calcul este escaladarea războiului și o confruntare fatală cu Iranul, precizează Modern Diplomacy.
„Dacă facțiunile palestiniene (în special Hamas și Fatah) sunt capabile să pună în practică reconcilierea menționată în Declarația de la Beijing, atunci influența diplomatică a Chinei în Orientul Mijlociu va fi cu siguranță sporită,” a spus James Char, un cercetător la Institutul de Studii de Apărare și Strategice de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, conform Associated Press.
Cum sunt relațiile dintre Hamas și Fatah
Între Hamas și Fatah au existat relații tensionate încă din anii ‘80, notează Associated Press. Neînțelegerile sunt cauzate de incompatibilitatea celor două formațiuni politice din punct de vedere ideologic. Pe când Fatah este un partid secular, Hamas este o grupare politică radicală ce reprezintă islamul sunnit.
Încă de la înființarea sa în 1987, gruparea Hamas a militat pentru distrugerea statului Israel și a făcut apel la uciderea evreilor, relatează Council on Foreign Relations. În același timp, Fatah s-a dezis de folosirea violenței deși nu și-a respectat mereu cuvântul când au existat tensiuni între israelieni și palestinieni.
Degradarea relațiilor dintre cele două formațiuni a fost favorizată de două evenimente importante: sfârșitul celei de-a doua intifade (revolte populare în teritoriile palestiniene împotriva Israelului) în anul 2005 și alegerile legislative din anul 2006, ultimele alegeri de acest fel organizate vreodată, câștigate de Hamas în detrimentul Fatah, conform Associated Press.
Venirea la putere a grupării Hamas în teritoriile palestiniene nu a fost privită cu ochi buni de Israel care a decis să lanseze atacuri în Cisiordania și Fâșia Gaza și să impună sancțiuni economice împotriva Autorității Palestiniene (AP), organul de conducere al palestinienilor, potrivit Modern Diplomacy.
Nici Occidentul nu a fost încântat de rezultatele alegerilor. Hamas, care refuză recunoașterea existenței statului israelian, este considerat de către SUA și UE drept o grupare teroristă.
În schimb, există și țări care oferă sprijin financiar grupării Hamas. Printre acestea se numără Iran, cel mai important aliat al grupării, Qatar și Turcia, relatează Council on Foreign Relations.
Rezultatul alegerilor a dus și la confruntări militare între cele două formațiuni politice în 2007. În urma violențelor, Hamas a obținut controlul absolut asupra Fâșiei Gaza. AP, dominată de Fatah, are până în prezent control doar asupra unor teritorii din Cisiordania, restul fiind de facto sub control israelian.
În ultimul deceniu, AP a avut campanii de suprimare a opoziției, în special al membrilor Hamas care erau căutați de Israel, conform Associated Press.
Hamas și Fatah au mai încercat și în trecut să se împace. Între cele două părți au fost semnate două acorduri, primul în 2011 și al doilea în 2022, înțelegerile nu au fost respectate de niciuna dintre grupări.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: X/@INSSIsrael
