Un muzeu aflat în ruină s-a transformat într-o adevărată agora a etniilor la Galați. „Ați venit pentru limba chineză? ” Iată o întrebare deloc neobișnuită la Centrul Multicultural „Dunărea de Jos”, o „agora” a etniilor gălățene. Fonduri nerambursabile de peste 4,7 milioane de lei au contribuit la succesul proiectului.
Într-un Galați al cărui centru te avertizează la fiecare pas „Atenție, cade tencuiala!” pe clădirile care se ruinează văzând cu ochii, imobilul de pe strada Domnească nr. 91 reprezintă o fericită excepție. Este primul consolidat și restaurat cu fonduri europene, grație unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Primăria municipiului Galați.
Cu toate că nu este monument istoric, așa cum susțin autoritățile, ci doar parte a „Ansamblului Urban – Strada Domnească”, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, imobilul merita să fie salvat. Fostul Muzeu de Științe ale Naturii – după cum și-l amintesc gălățenii ajunși la vârsta maturității – devenise o ruină atunci când autoritățile au decis că poate deveni Centrul Multicultural „Dunărea de Jos” – o „agora” a etniilor gălățene.
„Ați venit pentru limba chineză?”, am fost întrebată de îndată ce am intrat în curtea generoasă a Centrului Multicultural „Dunărea de Jos”.
Așa am aflat că în clădirea de pe strada Domnească nr. 91 se desfășoară, încă din octombrie 2016, activități de promovare a limbii chineze, organizate cu sprijinul Asociației Româno-Chineze de Dezvoltare Durabilă, cu oblăduirea Institutului „Confucius”.
De altfel, numeroase delegații oficiale chineze au fost primite de către autoritățile gălățene în clădirea Centrului Multicultural „Dunărea de Jos”. Un imobil a cărui poveste a început acum mai bine de 120 de ani, după cum ne-a dezvăluit Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Galați.
Istoria clădirii
Potrivit lui Marius Mitrof, clădirea nu este monument istoric, dar este parte componentă a Ansamblului Urban – Strada Domnească, înscris în Lista Monumentelor Istorice, motiv pentru care Direcția Județeană pentru Cultură Galați a monitorizat lucrările de consolidare și restaurare.
„La 1908, imobilul din strada Domnească nr. 91 aparținea Elenei Th. Vladicoglu. Elena, fostă Mavromati, se căsătorise cu Theodor Vladicoglu, un comerciant prosper din Galați, pe care îl regăsim pe lista persoanelor cu drept de eligibilitate pe anul 1881, la Camera de Comerț din Galați, precum și pe lista candidaților pentru Senat din 1892.
Consilierul Direcției Județene pentru Cultură Galați, Marius Mitrof
Pe un plan al orașului Galați din 1891, regăsim clădirea cu aceeași planimetrie ca și astăzi, dezvoltându-se pe lungimea parcelei, de la est la vest. Clădirea poate fi mai veche de anul 1890, deoarece la interior, în timpul monitorizării lucrărilor, au fost observate cărămizi care nu au fost folosite decât până într-o anumită perioadă din secolul al XIX-lea.”
Înclinație către fast și frumos
„Cu un plan în forma literei «L» întors, corpul principal a fost construit la aliniamentul străzii, clădirea prelungindu-se, în curte, spre vest, cu anexele și camerele de serviciu. Soclul înalt ascundea un demisol prin care se intra, prin curte, pe latura de sud.
Gârliciul unui beci se afla în curte, în continuarea clădirii”, mai spune Marius Mitrof. La momentul descoperirii lui, s-a apelat la arheologii de la Muzeul de Istorie din Galați, ulterior beciul fiind acoperit în cadrul reparațiilor capitale ale clădirii.
„Fațada dinspre stradă denotă înclinația către fast, către frumos, nu numai a comanditarilor, ci și a celui care a proiectat clădirea. Bosajele soclului și ale colțurilor clădirii, elementele decorative de pe frontoanele ferestrelor, brâul decorativ de sub cornișă, dar mai ales aticul cu balustrade de zidărie pe care erau așezate două urne decorative, spuneau totul despre educația proprietarilor. Aceștia își amenajaseră un frumos parc în curte, în fața casei, unde își construiseră o fântână arteziană și plantaseră brazi, constituind în zilele de arșiță o adevărată oază de răcoare.”
Degradare
Acesta era termenul definitoriu al situației în care ajunsese imobilul în noiembrie 2009, când autoritățile și-au întors privirea către fostul sediu principal al Muzeului de Științele Naturii, care funcționase aici. „Clădirea prezintă o serie de degradări ale structurii, în principal la nivelul demisolului, consecințe ale fenomenului de tasare a terenului, dar și ale mai multor cutremure semnificative (1946, 1977, 1986, 1990, 2004)”, constatau autoritățile.
Inventarul degradării cuprindea: fisuri și crăpături de amploare diferită la pereții interiori și exteriori, deteriorări ale tencuielilor interioare și exterioare, denivelări ale pardoselilor interioare, elementele de lemn ale șarpantei prezentând un grad avansat de uzură. Concluzia? „Construcția se încadrează în clasa de risc seismic II, fiind necesare lucrări de consolidare.”
Șansa fondurilor europene
Pe 13 martie 2012, președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, Eugen Chebac, și viceprimarul municipiului Galați, Nicușor Ciumacenco, au semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Centrul Multicultural «Dunărea de Jos», strada Domnească nr. 91, municipiul Galați, județul Galați”, aprobat în cadrul Proiectului Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Galați, finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1.
A fost primul parteneriat între Primărie și CJ Galați pentru accesarea fondurilor europene. Conform instituțiilor partenere, valoarea totală aprobată a proiectului era de 6.981.283 de lei, iar asistența financiară nerambursabilă, de 4.774.663 de lei.
Potrivit datelor oficiale, „obiectivul general al proiectului a vizat îmbunătățirea infrastructurii publice urbane degradate și valorificarea patrimoniului cultural-istoric al municipiului Galați, iar obiectivul specific – restaurarea, consolidarea, protejarea și conservarea unei clădiri de patrimoniu – monument istoric” în care urma să funcționeze Centrul Multicultural „Dunărea de Jos”.
O agora a minorităților etnice, știut fiind că, pentru Galați, istoria etniilor este deosebit de importantă, mai ales din perspectiva contribuției acestora, de-a lungul timpului, la dezvoltarea orașului. Iar conform recensământului populației din 2011, în Galați se găsesc peste 16 etnii: greci, evrei, romi, ruși-lipoveni, maghiari, turci, italieni, germani, ucraineni, armeni, bulgari, ceangăi, macedoneni, tătari, chinezi, polonezi etc.
Autoritățile erau convinse că întreaga comunitate locală va avea de câștigat de pe urma restaurării clădirii și a reintroducerii sale în viața culturală, socială și economică a Galațiului, dar și în circuitul turistic.
Ce se dorea
Proiectul prevedea consolidarea și reabilitarea clădirii, amenajarea și adaptarea spațiilor existente în vederea organizării de manifestări culturale specifice – sală multifuncțională, sală de întruniri, trei săli de expoziție, un centru de informare, un birou directorial și două birouri operaționale și două oficii –, dar și refacerea instalațiilor interioare la corpul principal. În curte, se dorea amenajarea unui parc (alei pietonale, spații verzi plantate), iluminat ornamental, mobilier urban, dar și reabilitarea fântânii arteziene existente.
Obiectivele noi erau: construirea unei scene și a unui panou de proiecție, construirea unor gradene cu o capacitate de 38 de locuri și realizarea unei parcări acoperite pentru nouă autoturisme.
Lucrări marcate de un incendiu
Potrivit CJ, contractul de execuție a lucrărilor a fost încheiat cu Asocierea SC Tancrad SRL Galați – SC Dedal Bahamat SRL Galați pe 24 septembrie 2012. Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat pe 8 octombrie 2012. Consiliul Județean susține că nu s-au întâmpinat dificultăți în implementarea proiectului.
Și totuși, pe 20 decembrie 2012, clădirea a luat foc, fiind nevoie de intervenția a șase autospeciale și a 34 de pompieri: „Incendiul cuprinsese acoperișul clădirii. Flăcările au mistuit 600 de metri pătrați de acoperiș și plafoanele clădirii. Totul a izbucnit de la coșul de fum al sobei aflate în incintă. Soba respectivă era folosită de muncitori pentru a se încălzi”, declara Eugen Chiriță, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Galați. La acel moment, în interior se afla doar paznicul, care s-a trezit când a căzut o bucată din plafon.
Dacă, inițial, contractul de lucrări încheiat avea durata de execuție de nouă luni și valoarea de 2.299.570 de lei, prin act adițional au fost modificate atât termenul, cât și valoarea contractului, susține CJ, motivând că au fost necesare o serie de lucrări suplimentare.
În data de 7 noiembrie 2013, a fost semnat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu o valoare de 2.316.330 de lei.
Corecție financiară
Tot prin act adițional la contractul de finanțare s-a prelungit perioada de implementare, durata finală fiind 14 martie 2012 – 13 august 2014. Potrivit instituțiilor partenere, organismul de implementare a POR a identificat abateri de la aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice aferente contractului de servicii în valoare de 99.800 de lei, încheiat în noiembrie 2009, între Consiliul Județean și SC Consproiect SA.
Contractul viza elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, precum și emiterea documentației tehnice pentru avize, acorduri, autorizații, proiectul de organizare a execuțiilor lucrărilor și asistență tehnică pentru proiect. Autoritatea de Management a POR a aplicat o corecție financiară de 5% din valoarea contractului de servicii, în valoare de 4.990 de lei.
Conform datelor oficiale, suma efectiv plătită de Consiliul Județean, reprezentând cheltuieli pentru implementarea proiectului „Centrul Multicultural «Dunărea de Jos»”, a fost de 5.217.553 de lei cu TVA. Dar mai importante sunt rezultatele proiectului: un obiectiv de patrimoniu cultural reabilitat și modernizat în suprafață de 741,44 mp, scenă și panou de proiecție – 81,68 mp, gradene – 24,80 mp, parcare – 111,70 mp, spațiu verde – 567,72 mp, alei pietonale – 196,50 mp.
Inaugurarea a avut loc pe 7 august 2014.
Cele mai importante evenimente
Centrul Multicultural aparține domeniului public al Județului Galați și se află în administrarea Consiliului Județean Galați. Spațiile reabilitate pot fi utilizate doar pentru a găzdui evenimente și acțiuni culturale la care pot participa cetățenii, membri ai comunității locale. CJ ne-a transmis că, de la inaugurare și până în prezent, organizațiile culturale și organizațiile minorităților naționale din municipiul și județul Galați au desfășurat manifestări culturale specifice, expoziții și acțiuni culturale.
Între cele mai importante manifestări sunt nominalizate: Ziua Europeană a Patrimoniului – Patrimoniul renascentist din România (septembrie 2014), Ziua internațională a limbii materne (21 februarie 2015), expoziția itinerantă „De la EMIGRARE la INTEGRARE” a Comunității Italiene din România (februarie – aprilie 2015), Ziua Europei (mai 2015), expoziția de cartofilie a colecționarului gălățean George Milea „Pasiune și iubire într-un singur cuvânt: Galați” (martie 2016).
Scena din curtea Centrului a fost gazdă pentru: Festivalul internațional de muzică ușoară pentru copii „Ceata lui Pițigoi” (iunie 2016, iunie 2017, iunie 2018), Outdoor MoovieNight (octombrie 2018), Festivalul internațional de cântece și dansuri populare „Ca la noi în Covurlui” (iunie 2018), dar și pentru Concursul euroregional de muzică populară vocală și instrumentală pentru copii și tineri interpreți „Perla Dunării”.
„Reprezentanții organizațiilor culturale și ai organizațiilor minorităților naționale din Galați pot desfășura activități în cadrul Centrului Multicultural „Dunărea de Jos” în baza unei solicitări adresate în scris Consiliului Județean Galați, după aprobarea prealabilă a acesteia”, ne-au comunicat autoritățile.
Clădire de protocol pentru oaspeți de vază
Pe lângă întâlniri ale reprezentanților minorităților etnice, clădirea Centrului Multicultural „Dunărea de Jos” a fost folosită și pentru primiri de delegații oficiale române și străine, arată reprezentanții Consiliului Județean Galați.
Astfel, în octombrie 2016, i-a trecut pragul Liang Caide, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanța, care a participat, alături de primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, la întâlnirea de lucru cu tema „Județul Galați – spațiu de investiții și de cooperare pentru parteneri din Republica Populară Chineză”.
În mai 2017, primarul Ionuț Pucheanu și președintele CJ Costel Fotea l-au primit aici pe Paul Brummell, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București. Iar în octombrie 2018, oficialii gălățeni s-au întâlnit tot aici cu delegația chineză care reprezintă provincia Shandong, orașul Weifang, zonă recunoscută într-un clasament oficial ca fiind a treia cea mai dezvoltată economic de pe întreg teritoriul Chinei.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
