Pacienții COVID pozitivi în stare gravă și extrem de gravă din Republica Moldova sunt tratați în secții specializate de terapie intensivă la două cele mai mari spitale din țară. Report.md a realizat un reportaj în una din secțiile în care pacienții sunt intubați, conectați la aparate, imobilizați sau sedați medicamentos. Aici se dă o luptă reală pentru viață – o luptă în care, pentru o viață de om, se sacrifică o echipă întreagă de lucrători medicali.
Înainte de a trece, împreună cu fotoreporterul, din „zona curată” în cea „galbenă” și, ulterior, în „zona roșie”, suntem preluate de asistenta superioară, Natalia Țurcanu, și instruite cum să îmbrăcăm combinezonul, ce avem voie să atingem și ce nu în „zona roșie” și ce trebuie să facem la ieșire, înainte de dezechipare…
Ne-au condus în fața unui perete improvizat dintr-o stofă verde, pe care scrie „Intrare” și ne-au ordonat să așteptăm. Abia atunci am simțit cum pătrunde frica pe sub combinezon, accelerându-mi ritmul inimii. Când eram pe punctul de a intra în panică, aud vocea asistentei undeva în spatele meu:
– Intrați!
Trecerea din „zona galbenă” în cea roșie se face printr-un coridor, despărțit de două paravane din stofă verde. Am trecut mai întâi de unul. Apoi încă unul… Și am intrat.
În Secția Terapie Intensivă 2 COVID de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău luptă acum pentru viață 9 persoane. Una este sedată medicamentos, iar alta va fi scoasă din secție în câteva momente. E vie!
Dinu Condrea este șeful Secției Terapie Intensivă COVID 2. Cu trei luni în urmă, secția avea o altă denumire: Terapie Intensivă – Chirurgie Generală și Toracală.
„Cei mai mulți pacienți nu țin minte nimic din ceea ce li s-a întâmplat. După detubare, ei sunt stresați. Treptat, uită că au fost conectați la aparatul de ventilație artificială. Sunt internați în stare gravă. Uneori, medicii au la dispoziție doar câteva minute pentru a-i stabiliza, pentru a-i readuce la parametrii normali”, a declarat șeful Secției Terapie Intensivă, COVID 2, Spitalul Clinic Republican din Chișinău.
Pe primul pat de lângă ușă, conectat la aparatul de ventilare artificială, în stare gravă, îl văd pe primul pacient. Este un medic oftalmolog. A fost adus recent de la Cahul. „E un caz grav. Facem tot posibilul”, îmi spune Dinu Condrea. Pacientul aproape că nu mișcă. Îmi dau seama că e conștient doar pentru că uneori, ne urmărește cu privirea. La un moment dat chiar a mișcat mâna dreaptă.
Pe patul de alături – un alt pacient. E tânăr. Și el e în comă indusă. Stă nemișcat, cu capul lăsat spre umărul stâng. Pe lângă COVID-19 și complicațiile de pe urma virusului, pacientul are patologii pulmonare foarte grave: pneumotoraxul bilateral spontan.
Ca să nu simtă durerea, i-a fost indusă coma. Nu simte nimic. Doarme. Nici măcar pleoapa nu-i tremură. Corpul lui e ca o mașină conectată la celelalte mașinării din jurul lui.
Cablurile, sondele și furtunurile care i-au fost introduse în diferite părți ale corpului îl mențin în viață, iar fiecare repriză de aer pompată în plămânii lui și fiecare picătură de lichid care îi este injectată în organism îi cresc șansele de supraviețuire.
În artera de la gât i-a fost introdus un cateter prin care i se face plasmafareza. Această procedură este folosită, de obicei, la pacienții extrem de gravi. Se extrage plasma rea și se introduce plasmă curată, convalescentă sau antistafilococică.
Altfel spus, sângele pacientului trece printr-o centrifugă care desparte plasma de concentratul eritrocitat (component sanguin obținut din sânge total, eliminând o parte din plasmă, fără alte modificări). Eritrocitele sunt pompate înapoi în organismul uman, iar plasma rămâne. Respectiv, orice eroare, orice greșeală poate genera o hemoragie sau coagulare. De aceea, alături de pacient, mereu stă de veghe cineva din lucrătorii medicali.
Sângele este compus din plasmă, eritrocite și trombocite. În plasmă se află radicalii liberi, radicalii toxici și citochinele care agravează situația pacientului. Pentru a fi ajutat sistemul imunitar și organismul pacientului se face plasmafereza. Plasma cu toate toxinele se aruncă, iar în loc se introduce plasmă proaspăt congelată sau convalescentă de la pacientul care deja a fost bolnav.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
