UE intervine în sprijinul Republicii Moldova cu o finanțare nerambursabilă de urgență de 30 milioane de euro pentru a achiziționa gaze naturale pentru regiunea separatistă pro-rusă Transnistria și a opri criza umanitară de acolo. În felul acesta, UE urmărește să diminueze ingerința Rusiei în evoluțiile politice din Republica Moldova, inclusiv în alegerile parlamentare din toamnă.
„Adevărații prieteni se văd în vremuri grele. Mulțumim Uniunii Europene pentru sprijinul oferit Moldovei în fața șantajului energetic al Rusiei”, a reacționat imediat președinta Maia Sandu.
De aproape o lună 350 de mii de oameni din regiunea separatistă din estul Republicii Moldova stau în frig, fără încălzire în calorifere și cu întreruperi de curent electric de 5-10 ore pe zi, după ce Gazprom le-a închis robinetul de gaze la 1 ianuarie. Regiunea se bazează pe rezervele de cărbune și gazele rămase în țevi pentru a asigura energie electrică, rezerve insuficiente pentru a acoperi nevoile. Rămânând fideli Moscovei, liderii regimului separatist de la Tiraspol au refuzat însă până acum toate propunerile de ajutor din partea Chișinăului și a Ucrainei, ținându-și oamenii în frig.
Printr-o decizie anunțată luni, UE va acoperi costurile gazelor pentru Transnistria pentru perioada 1-10 februarie și va lucra ulterior la soluții pentru asigurarea regiunii cu gaze, dar și pentru producerea de curent electric mai ieftin pentru Republica Moldova. Opțiunea de a oferi sprijin prin livrări de cărbune din Ucraina este, de asemenea, explorată. Soluțiile anunțate luni de premierul moldovean Dorin Recean și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, par să elimine din regiunea separatistă energia rusească gratuită de care Transnistria a fost dependentă timp de mai bine de trei decenii.
Decizia Comisiei Europene, prezentată la Chișinău de premierul Dorin Recean, presupune trei pași
Chiar luni, Guvernul a aprobat un împrumut imediat regiunii transnistrene de 3 milioane de metri cubi de gaze, pentru a menține presiunea critică din conducte și necesarul regiunii până la 31 ianuarie 2025.
A doua componentă presupune finanțare nerambursabilă pentru procurarea și transportarea în Transnistria, prin Bulgaria și România, a gazelor pentru perioada 1-10 februarie. Din aceste gaze, livrate gratuit de UE, la centrala electrică de la Cuciurgan din Transnistria ar urma să fie produsă electricitate pentru regiune și pentru restul teritoriului Republicii Moldova. Moldova nu va plăti pentru acest curent. Acest lucru ar reduce tarifele pentru populație, crescute cu 70% de la începutul anului din cauza crizei declanșate de Rusia. Gazele oferite gratuit de UE nu vor acoperi însă și necesarul pentru relansarea industriei regiunii separatiste care acum este oprită.
Al treilea pas este un program complex pentru următorii 2 ani de reziliență energetică: investiții în infrastructura de producere și distribuție a energiei electrice și reducerea tarifelor la energia electrică pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Programul se va baza pe Planul de Creștere al Moldovei, în curs de finalizare, menționează Comisia Europeană.
„Rusia a lăsat intenționat peste 350 mii de cetățeni din stânga Nistrului în frig și întuneric de la 1 ianuarie. Însă, Guvernul, împreună cu partenerii europeni și ucraineni, a găsit soluții pentru a proteja toți cetățenii. Uniunea Europeană demonstrează, din nou, că este un partener de încredere pentru Republica Moldova”, a declarat Dorin Recean la o conferință de presă.
România, alături de Republica Moldova
Ministerul de Externe de la București a salutat pachetul de asistență al UE pentru depășirea crizei energetice în Republica Moldova. „Partenerii România și UE vor continua să sprijine ferm securitatea energetică și parcursul european al Republicii Moldova, precum și reziliența acesteia în fața tentativelor de destabilizare ale Rusiei. Asistența de urgență este o dovadă în plus a angajamentului european ferm față de Republica Moldova în calitate de stat candidat. România va continua să fie alături de Republica Moldova”, se spune în postarea MAE pe rețeaua X.
Chișinăul a fost principial în a nu admite scheme dubioase în alimentarea cu gaze a Transnistriei
După ce a declanșat criza și și-a lăsat supușii din regiunea separatistă în frig, Rusia a încercat să se erijeze în salvatoarea Transnistriei, aruncând vina pe Moldova, Ucraina și UE.
Chișinăul a propus Tiraspolului mai multe soluții pentru a putea cumpăra gaze prin intermediul companiei de stat MoldovaGaz, dar și ajutor umanitar și generatoare. Toată asistența a fost respinsă de administrația separatistă, iar populației din regiune i s-a spus că Moldova ar ține de fapt robinetul închis și nu ar permite gazului rusesc „umanitar” să ajungă în Transnistria.
În ultimele două săptămâni Guvernul de la Chișinău a respins mai multe scheme netransparente prin care gazul ar fi trebuit să ajungă în regiunea transnistreană – mai întâi liderul separatist Vadim Krasnoselski anunța „gaz umanitar” rusesc intermediat de o firmă obscură, după care gaz achiziționat pe piața europeană, dar plătit de companii din off-shore cu conexiuni cu Rusia. Autoritățile moldovene au văzut în aceste scheme riscuri pentru MoldovaGaz de a intra sub sancțiuni occidentale sau chiar scheme de legalizare a unor bani murdari care ulterior să fie folosiți în cumpărarea de voturi la alegerile parlamentare cruciale din toamnă.
Luni, premierul Recean a confirmat informația potrivit căreia compania maghiară MOL a luat legătura cu furnizorul de stat Moldovagaz pentru a livra gaze în stânga Nistrului, adică în Transnistria. „MOL a cerut să treacă procedura de cunoaștere a clientului și a prezentat un proiect-standard de contract. Alte detalii la această etapă nu cunoaștem”, a declarat premierul moldovean. Nu este clar în acest moment dacă compania maghiară va fi cea care va intermedia asistența UE pentru Transnistria.
Criza energetică din Transnistria ar fi fost deja rezolvată și dacă administrația de la Tiraspol ar fi acceptat oferta președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a propus ca Ucraina să livreze în Transnistria cărbune, iar în schimb centrala electrică de la Cuciurgan să producă curent electric pentru toată Moldova și trei regiuni din sudul Ucrainei, inclusiv Odesa.
Tiraspolul a respins oferta, spunând că centrala de la Cuciurgan lucrează doar cu cărbune antracit din Donbas, însă Ucraina propune cărbune de o calitate mai joasă. Kievul s-a oferit să trimită experți care în câteva săptămâni să reutileze centrala din Transnistria. Oferta rămâne valabilă și pare să fie una din soluțiile discutate și de președinta Maia Sandu în cadrul vizitei de sâmbătă la Kiev, la invitația lui Zelenski, unde s-a întâlnit și cu premierul Denis Șmigal și președintele Parlamentului Ruslan Stefanciuk.
Tiraspolul păstrează tăcerea
Tiraspolul nu a venit încă cu un răspuns la oferta Chișinăului și a UE. „Tiraspolul se consultă cu Kremlinul, toate deciziile se iau acolo, nu în Transnistria”, a declarat Dorian Istrati, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, de guvernare, luni seara la o emisiune la JurnalTV.
În același timp, directorul comunității WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa, anticipează că în societatea moldovenească ar putea apărea multe voci critice cărora să nu le placă formula UE de a „salva regiunea separatistă”, în condițiile în care și populația din restul Republicii Moldova o duce foarte greu. Soluția UE trebuie susținută, spune expertul, pentru că „atâta timp cât singura opțiune de aprovizionare a gazelor în stânga Nistrului va fi la mila Rusiei, Kremlinul poate provoca câte o criză la fiecare două săptămâni”.
Valeriu Pașa amintește că actuala rețea electrică este construită încă în perioada sovietică în așa fel încât toate importurile din România către sudul Republicii Moldova și Ucrainei trec prin Transnistria, pe la centrala de la Cuciurgan, iar administrația separatistă poate în orice moment apăsa pe întrerupător.
„Dacă va intra în disperare totală, regimul de la Tiraspol va trage pur și simplu în jos maneta de la Cuciurgan. În consecință Moldova și o bucată mare de Ucraina va rămâne fără posibilitate de a importa energie electrică din România. Adică vom avea deconectări și în același timp prețuri foarte înalte de energia electrică”, spune expertul.
Valeriu Pașa subliniază că o astfel de intervenție umanitară din partea UE în vecinătate nu a mai existat. „Este o mișcare majoră pentru a preveni o criză umanitară la frontieră. Pe termen lung, această abordare practic înseamnă că UE este gata să își asume costurile (energia fiind practic cea mai importantă componentă) a reintegrării Republicii Moldova, adică a soluționării conflictului transnistrean. Proces care desigur nu se poate întâmpla peste noapte, mai ales cu unitățile militare rusești acolo”, susține Valeriu Pașa, directorul comunității WatchDog de la Chișinău.
Un plan pentru reintegrarea Republicii Moldova, pe masa autorităților: costurile sunt mari
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune că un plan de reintegrare a Republicii Moldova este în atenția autorităților, însă implementarea acestuia presupune îndeplinirea unor condiții stricte și mobilizarea unor resurse financiare semnificative, pe care Republica Moldova nu le poate acoperi.
Anterior, evaluările experților estimau costurile pentru reintegrarea Transnistriei la peste 1 miliard de euro anual.
Pentru ca proiectul să fie pus în aplicare, este esențială schimbarea actualei misiuni de pacificare din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE, a declarat Igor Grosu luni la Radio Moldova. Săptămâna trecută și președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au declarat că pentru a putea beneficia de asistență europeană, Transnistria trebuie să-i trimită pe militarii ruși acasă.
În prezent așa-numita misiune militară de pacificare pe de Nistru este condusă de Rusia, din componența acesteia fac parte în proporții egale militari ruși, transnistreni și moldoveni, iar Ucraina și OSCE au acolo câțiva observatori militari.
Igor Grosu a spus că „costurile reintegrării Transnistriei sunt mari, iar Republica Moldova nu și le poate asuma, dar există înțelegere și deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare”. Situația detaliată AICI, în emisiunea Cabinetul din umbră cu Vitalie Călugăreanu.
Întrebat dacă planul va fi implementat până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, șeful Legislativului a afirmat că aderarea la UE și reintegrarea sunt două procese care trebuie tratate separat. „Sunt două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE vehiculul are o viteză mult mai bună și trebuie să se miște foarte repede și să fie o motivare și pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare a Transnistriei rămâne valabil și după aderarea la UE”, a precizat Grosu.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: AGERPRES FOTO)
