Cine anchetează magistrații. Cum a scăpat procurorul Cornescu „Corvin” de acuzația că a colaborat cu Securitatea

Gheorghe Cornescu de la Parchetul General, unul dintre cei mai bine plătiți magistrați din România, a scăpat de acuzația de colaborare cu Securitatea, după ce a folosit o adeverință de necolaborare din 2002, deși au apărut elemente noi la dosarul său.

Cornescu ar trebui să ancheteze magistrați, fiind selectat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de procurorul general în acest sens.

Chemat în judecată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Gheorghe Cornescu a scăpat de acuzația de colaborare cu Securitatea în baza precedentului stabilit de guvernatorul Mugur Isărescu. În procesul său, guvernatorul BNR a reușit, cu sprijinul Curții Constituționale (CCR), să declare neconstituțională reverificarea celor care au deja o adeverință de necolaborare, chiar dacă la dosar au apărut elemente noi.

Potrivit datelor de la Curtea de Apel București, Gheorghe Cornescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era student în anul IV la Facultatea de Drept din București „pentru încadrarea informativă a rudelor din străinătate ale viitoarei sale soţii”, pentru încadrarea informativă a colegilor de facultate și a altor studenți din complexul Grozăvești, în perioada 1984 -1988.

Notele informative erau semnate cu pseudonimul „Corvin”, fiind descoperite într-un dosar predat de Serviciul de Informații Externe.

Citește și: Nu mă simt umilit, de ce m-aș simți?

Informații despre colegi

Astfel, „Corvin” transmitea pe 25 octombrie 1984 informații despre „B.D. care este prietenă cu noi, mai ales cu începere din anul II. Este o femeie inteligentă și foarte discretă și în același timp de o mare răutate bine ascunsă. Deși este și ea nemulțumită de foarte multe stări de fapt existente la noi, datorită faptului că este mai rezervată, greu își face cunoscute opiniile”.

Într-o altă notă, datată 18.11.1984, „Corvin” arată că „în discuțiile avute cu colegul meu R.F. în legătură cu unele aspecte de politică internațională, acesta afirma următoarele: Hotărârea SUA de a amplasa noi rachete nucleare (…) pe teritoriul unor țări occidentale a atras reacția promptă a URSS de a amplasa rachete în unele țări membre ale Tratatului de la Varșovia, susținând în acest fel că vor fi amplasate asemenea rachete și pe teritoriul țării noastre.

Deși am încercat să-i explic că la întâlnirea de la Varșovia noi ne-am opus categoric unor asemenea măsuri, nu a vrut să dea crezare opiniilor mele, afirmând indirect că noi am fi prea aserviți sovieticilor, probabil prin anumite pacte secrete.

Aceste opinii ale lui nu sunt noi, afirmând cu prilejul altor discuții pe marginea acelorași teme că nu am fi cu adevărat independenți, că încă mai suntem legați de politica Moscovei. Nu agreează deloc așa zisele compromisuri în politica noastră cu Moscova, și ca un remediu al acestei situații el vede o scăpare orientându-ne mai mult spre vest, cu deosebire spre SUA, care ar fi mult mai capabilă să ne ajute realmente”, se arată în nota lui Gheorghe Cornescu, existentă la dosarul de la Curtea de Apel.

Citește și: Război și cancer. Cum a trecut cel mai cumplit an pentru bolnavii ucraineni aflați în refugiu la Cluj

Proteste raportate prompt

Pe 25 octombrie 1984, o altă notă semnată „Corvin” raporta Securității că „la sfârșitul săptămânii trecute, ca urmare a restricțiilor de energie electrică și apă caldă, străinii au protestat prin spargerea geamurilor. (…)

După prima manifestație de protest, studenții străini au scris pe pereți următoarele – reproduc întocmai – PCR = (semnul grafic al svasticii) (fascistă). În această noapte nu le-a rămas rămas nimic pe care să nu-l fi spart  – adresează înjurii la adresa guvernului și partidului, a conducerii superioare de partid”.  

Pe 2 decembrie același an, Corvin, despre care CNSAS afirmă că este Gheorghe Cornescu, spunea despre un coleg, F.R. că „probabil, se mai gândește la posibilitatea de a pleca” în Occident și că „a susținut poziția americană de a amplasa rachete în Europa, opinând că numai așa va reuși să oprească hegemonia URSS în lume și și să scape de imperialismul sovietic.

Frecventează biblioteci străine, în special cea americană și franceză și ascultă postul de radio Europa Liberă”.

A depus dosarul tatălui

Din motivare rezultă că magistratul a contestat notele informative, autenticitatea scrisului şi a semnăturii.

Cornescu mai spune că înscrisurile depuse la dosar sunt ilizibile și a cerut CAB să accepte depunerea în instanță a dosarului întocmit de Securitate pe numele tatălui său, „precum și a dosarului privind pe pârât din perioada cât acesta a frecventat cursurile Liceului”.

Instanța a cerut CNSAS să spună dacă procurorul Cornescu are o adeverință de necolaborare cu Securitatea.

După ce a primit răspunsul pozitiv, Cornescu și-a schimbat strategia de apărare și arată: „contrar susţinerilor formulate de către CNSAS, adeverinţa nr. 3810/17.08.2005 nu este doar o «comunicare eliberată pârâtului, ci aceasta a fost emisă în baza Deciziei nr. ##/21.05.2002 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în urma analizării întregului material probator administrat, astfel cum se susţine în chiar cuprinsul deciziei». 

Aşadar, prin Decizia CNSAS nr.40/21.05.2002, la art. 1, poziţia 63, s-a constatat că „în baza documentelor din arhiva studiată până la data de 21.05.2002, Colegiul a stabilit că domnul Cornescu nu a fost agent sau colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politică”.

Citește și: Ioan Stanomir: Dacă Rusia câștigă, Europa de Est poate fi folosită ca monedă de schimb

Ce susține CAB

Mai exact, Curtea de Apel a constatat că „prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2021, Legea nr. 161/2019 a fost declarată neconstituţională în întregul său” și că „fiind înlăturată în integralitate din ordinea juridică Legea nr. 161/2019, este înlăturat implicit şi art. 121 introdus prin aceasta în OUG nr. 24/2008, text ce a permis reverificarea pârâtului şi a servit ca temei al promovării acţiunii de faţă”, se mai arată în motivarea instanței.

Mai mult, „întrucât pârâtului i-a fost deja emisă o decizie de neapartenență şi necolaborare cu Securitatea în baza legii vechi, (…), acesta nu mai poate fi reverificat, opunându-se dispoziţiile art. 32 din OUG nr. 24/2008 reintrate în fondul activ al legislaţiei ca efect al aceleiaşi decizii de declarare a neconstituţionalităţii Legii nr. 161/2019 prin care fuseseră abrogate, întrucât pârâtul nu face parte dintre persoanele care sunt verificate din oficiu, singurele susceptibile de a face obiect al reverificării, în condiţiile legii”, mai arată CA București.

În mai 2022, în urma desființării SIIJ, a luat ființă SIIJ 2, pentru care CSM a propus procurorului general o listă de procurori care să ancheteze magistrați.

Printre ei se regăsește și Gheorghe Cornescu.

CNSAS a atacat decizia Curții de Apel la instanța supremă. Primul termen al apelului a fost stabilit abia pe 25 octombrie anul viitor.

10.000 de euro/lună

Gheorghe Cornescu este cel mai bine plătit procuror din România. Printr-un artificiu, Cornescu a revenit în magistratură, cu ajutorul CSM, după ce s-a pensionat.

Astfel, anul trecut, a încasat un salariu de 243.000 de lei, la care se adaugă pensia primită ca fost procuror militar în valoare de 363.000 de lei. În total, 606.000 de lei pe an, adică 50.000 de lei net pe lună, aproximativ 10.000 de euro lunar.

Noua secție de anchetare a magistraților nu a făcut niciun rechizitoriu în ultimile 10 luni, dată de când a fost înființată.

Urmăriți PressHUB și pe Google News