Regulile lui Putin. Imediat ce a fost anunțată moartea lui Alexei Navalnîi, marile publicații europene și nord-americane s-au întrebat „Cine va reprezenta acum opoziția?”
Răspunsurile furnizate s-au învârtit aproape exclusiv în jurul acelorași nume de cunoscuți adversari ai lui Putin: milionarul exilat Mihail Hodorkovski, disidenții încarcerați Ilia Yașin și Vladimir Kara-Murza, fostul șahist Garry Kasparov, precum și persoane din anturajul lui Navalnîi, în frunte cu nevasta lui, Iulia Navalnaia.
Însă pe lângă acești oameni îndelung discutați, admirați sau criticați de către experții în politica rusă, mai există și un alt grup de potențiali lideri anti-Putin: tineri activiști care s-au rodat în proteste și campanii feministe, pentru mediu și pentru drepturile minorităților și care în ultimii ani au făcut pasul către disidența politică.
Deși nu sunt cunoscuți pe scară largă în Rusia și mulți dintre ei sunt autoexilați în Europa de Vest, America sau țări est-europene neprietene Kremlinului, acești tineri și-au construit rețele de influență pe Telegram, Instagram, TikTok și YouTube cu sute de mii de urmăritori și au capacitatea de a introduce în spațiul public rus informații de care presa aservită lui Putin nu se atinge.
Un astfel de lider este și violonistul Arșak Makician, în vârstă de 29 de ani, a cărui familie și-a pierdut cetățenia rusă după ce tânărul a criticat puterea de la Kremlin. (Notă: Arșak mi-a fost student la un scurt curs online de Jurnalism organizat în ianuarie 2024 de către Universitatea Stony Brook din Statele Unite).
Citește și: Donald Trump condamnat. Primul președinte american găsit vinovat într-un proces
De la Greta la pușcărie și în exil
În decembrie 2019, Arșak Makician o întâlnea în sfârșit pe Greta Thunberg. Era deja de o vreme cel mai proeminent membru din Rusia al campaniei ecologice „Vineri pentru Viitor” inițiată de către adolescenta suedeză, dar nu se văzuseră decât pe Twitter.
Acum se aflau ambii la Madrid la reuniunea ecologică COP25 și protestau ambii, în fața a sute de jurnaliști, împotriva incapacității politicienilor de a stabili niște minime proceduri pentru implementarea Acordului de la Paris.
Atât Greta, care la vremea aceea avea 16 ani, cât și Arșak, 24 de ani, erau veterani într-ale protestului public și a atragerii atenției jurnaliștilor. Însă împrejurările în care cei doi își desfășurau de obicei activitățile erau cât se poate de diferite.
Pe când Greta se confrunta cu tăcerea amuzată a autorităților suedeze și cu memele răutăcioase de pe Internet, Arșak era ridicat periodic de către poliția moscovită din cauza protestelor lui solitare din Parcul Pușkin.
Cel mai recent arest avusese loc cu o lună înainte de a călători în Spania și procesul în care era acuzat de organizarea unui protest fără autorizație era încă pe rol.
„Protestatarul Singuratic” și regulile lui Putin
Arșak nu venise la Madrid doar ca s-o întâlnească pe Greta și ca să scape de atmosfera deprimantă din Rusia. Ca și colegii săi ecologiști din multe alte țări, spera să-i determine pe politicienii dintr-o cu totul altă generație decât el să conștientizeze pericolul încălzirii globale și să facă ceva concret pentru ca tinerii ca el să nu moștenească o catastrofă ecologică.
Pentru asta însă trebuie să ajungă să vorbească cu acei politicieni și chiar și Greta avea acces limitat la cei care hotărau politicile publice ale țărilor importante.
Așa că, împreună cu un alt activist, s-a dus să bată la ușa camerei de hotel a lui Ruslan Edelgeriev, consilierul lui Putin pe probleme de climă. I-au prezentat revendicările activiștilor (reducerea emisiilor de carbon, introducerea unui modul de educație ecologică în școli, etc.), iar Edelgeriev a promis că i le va comunica lui Putin.
Întors la Moscova, Arșak a fost somat să se înfățișeze în fața tribunalul districtual Meșcianski pentru o ultimă audiere în cauza organizării ilegale de proteste înainte de primirea sentinței.
Curtea aflase în prealabil de la poliția moscovită data și ora la care trenul în care se afla tânărul urma să ajungă în capitală.
Pe 20 decembrie 2019, Arșak era condamnat la șase zile de închisoare. Represiunile regimului putinist se întețeau, iar pentru Arșak urmau doi ani de joc de-a șoarecele și pisica cu poliția.
Sfârșitul va veni în martie 2022, la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, când Arșak, de-acum reprofilat în activist anti-război, a fugit din țară. Câteva luni mai târziu, autoritățile ruse îi retrăgeau cetățenia in absentia.
Citește și: Nu, imigranții neautorizați nu „invadează” America
Regulile lui Putin și fuga din Rusia
Pe la sfârșitul anului 2018, Arșak citea pe site-ul Greenpeace că o adolescentă suedeză protestează de una singură în fața parlamentului suedez împotriva inabilității Suediei de a-și reduce drastic amprenta ecologică. Apoi a văzut că tineri de peste tot din lume o emulau pe suedeză, ieșind săptămânal la proteste.
În Rusia nu ieșea mai nimeni, spune Arșak, deși Rusia este pe locul patru pe lista celor mai mari emițători de dioxid de carbon din lume. „Rușii au luat ce-i mai rău din capitalism” spune el.
„Oamenii sunt săraci și încearcă doar să supraviețuiască. Iar economia Rusiei e dependentă de combustibilii fosili și companiile de exploatare controlează mass-media rusești. Ca urmare criza climatică nu e discutată”.
Tânărul s-a hotărât să pornească el o acțiune de tip „Vineri pentru Viitor” pentru că, se gândea el, n-avea totuși cum să fie singurul moscovit pe care să-l intereseze subiectul.
S-a lovit însă imediat de o problemă logistică majoră: protestele fără autorizație erau strict interzise iar autorizațiile pur și simplu nu erau acordate petenților.
Acțiunea sa s-ar fi terminat înainte chiar de a începe dacă Arșak n-ar fi observat o scăpare a legii protestelor: nu era voie să protestezi în grup fără autorizație, dar protestul de unul singur nu era considerat a fi o „demonstrație” așa că era teoretic permis.
Au urmat 40 de săptămâni de defilat de unul singur cu pancarde prin Parcul Pușkin din centrul Moscovei. Patruzeci de zile de vineri, pe soare arzător, pe ploaie sau în frig în care Arșak s-a prezentat negreșit în parc atrăgând încet-încet atenția trecătorilor, jurnaliștilor, Internetului și poliției.
După patru săptămâni, însăși Greta Thunberg a început să reposteze tweeturile „Protestatarului Singuratic”, după cum era de-acum poreclit Arșak.
Continuarea în Statele Întortocheate ale Americii. Interviu publicat inițial în PRESSone.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
