Cine controlează firmele despre care Curtea de Conturi spune că fac evaziune fiscală cu complicitatea ANAF

Într-un raport recent al Curții de Conturi sunt date ca exemplu mai multe firme cu datorii imense la bugetul de stat, fiind descris și mecanismul prin care aceste societăți, specializate în comerțul cu alcool, ajungă să închidă porțile și să nu plătească nimic. Toate indiciile duc către Murfatlar SA, societate trimisă în judecată de DNA după 7 ani de cercetări, cu șanse mici de a recupera vreun leu.

Rotact Bev SRL este o firmă înregistrată în sectorul 1 și care este condusă de cetățeanul moldovean Lucian Țurcanu, care deține 88 % din părțile sociale și Vasiel Andy Lăcătuș cu 11%. Firma este administrată de un anume Vasile Dascăl din București. Societatea comercializează așa numitul brandy cu marca „Unirea”. Băutura spirtoasă cu același nume este produsă de Murfatlar, altă firmă din lanțul evazionist reclamat de Curtea de Conturi.

Firma cu doi angajați a început să aibă pierderi din 2021. 29 milioane de lei în 2021, 23 milioane în 2022 și 29 milioane de lei anul trecut.

Potrivit platformei termene.ro, Lucian Țurcanu mai este administrator la Ocuvola SRL și acționar la Plus Exim Trade SRL. O altă firmă a lui Țurcanu, Soldora SRL din Iași este acum în faliment cu datorii de 350.000 de lei la stat reprezentând TVA, 600.000 impozit pe profit datorat  la stat, 1,8 milioane de lei alte taxe neplătite.

Partenerii de afaceri ai Rotact Bev sunt cei de la Murfatlar România SA, altă firmă celebră pentru „tunurile” financiare pe care le-a dat statului.

Euroavipo și „tunurile” date de Murfatlar

Societatea are ca acționari alte trei firme, Euroavipo SA, Euro Trade Invest din Poșta Câlnău, Buzău și Vitivinicola Basarabi din Constanța. Cei mai importanți beneficiari ai societății sunt Maria Ivănescu, Cătălin Bucura, Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu, Garland Industries Limited și European Wine Enterprises SA. Societatea se află în insolvență.

O altă firmă în insolvență a lui Țurcanu este Plus Exim Trade SRL, unde cetățeanul moldovean este partener de afaceri cu Vasile Ciaușu, un influent om de afaceri din Iași implicat în comerțul cu alcool.

Pe lângă Rotact Bev SRL și Murfatlar SA, care au datorii însumate la bugetul de stat de 390 milioane de lei, regăsim alte societăți partenere în afaceri: Retail Plus Services SRL cu datorii de 216 milioane și Meat King SRL cu datorii de 49 milioane la bugetul de stat.  

Retail Plus Services SRL, cu trei angajați și datorii la stat de 216 milioane de lei, este administrată de un anume Stelian Gavruș. Acesta este un apropiat al lui Vasile Ciaușu.

Rolul lui Rodea

Retail Plus este acționar cu 1.02 % la o altă firmă. Este vorba de Fepra EFR SA, societate administrată de Daniel Cornel Rodea. Despre acesta, fostul colonel SRI Daniel Dragomir spunea că deține acțiuni la firme protejate, sau sub acoperire, ale SRI.

Despre Meat King SRL, Curtea de Conturi spune că are datorii la stat de 49 milioane de lei. Firma este administrate de un anume Adrian Voiculescu. Până în aprilie 2024 a fost administrată de Raul Sabău. Societatea este deținută în proporție de 100% de o altă firmă, Standard Log SRL, societatea a lui Adrian Voiculescu.  

Nan Ioda Goods SRL a avut datorii de „doar” 17 milioane de lei la stat, dar le-a plătit între timp.

Curtea de Conturi spune că aceste firme „utilizează în mod permanent procedurile ce permit eșalonarea sau restructurarea obligațiilor bugetare, ajungând în cele din urmă în starea de insolvență sau faliment, cu o probabilitatea aproape nulă în cazul ANAF de a reuși recuperarea vreunei sume la bugetul statului. Lichiditățile care la un moment dat au tranzitat conturile bancare ale acestor societăți comerciale au fost direcționate catre firmele din linia a doua, respectiv: WINE Solution Brand SRL, Intertrade Distrubution SRL, Violeta Beverages SRL, The Winedepot SRL.

Prejudiciu de 132 milioane de euro

Cazul seamănă izbitor cu evaziunea fiscală de proporții pusă la cale în urmă cu mai mulți ani în cazul Murfatlar SA. Unii dintre protagoniști sunt aceiași. Dacă au văzut că schema evazionistă funcționează, subiecții au continuat să fure de la stat știind că nu riscă nimic.

În 2016, DNA anunța că face 28 de percheziții în Bucureşti şi în mai multe localităţi din judeţele Constanţa, Ilfov, Buzău şi Prahova. Douî luni mai târziu, erau puși sub acuzare 9 administratori de firme și funcționari publici, acuzați că au produs un prejudiciu de 132 milioane de euro la bugetul de stat. La momentul respectiv DNA susținea că în perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. „Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos”, arăta DNA.

O lună mai târziu, alți 6 suspecți erau puși sub acuzare în acest mega dosar, inclusiv directori din Ministerul Finanțelor și din ANAF.

Abia în decembrie 2023, după 7 ani, DNA trimite dosarul în judecată. Între timp, funcționarii din minister au dispărut de pe lista suspecților, iar cazul se află în procedură de Cameră preliminară, cu mari șanse ca faptele să se prescrie fără ca vinovații să plătească.

Articol publicat în cadrul proiectului „Democrație la pătrat”, finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare aparțin autorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.