Cine este Katalin Karikó, femeia de știință de origina maghiară, care a descoperit tehnologia ARN Mesager și a cărei contribuiție a fost decisivă pentru crearea rapidă a vaccinului anti COVID-19: s-a născut în 1955 în Szolnok, Ungaria, și-a obținut doctoratul la Universitatea din Szeged, în 1982, și a efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Științe din Szeged până în 1985.
Apoi a părăsit țara, pentru a face cercetare la Universitatea Temple din Philadelphia și la Universitatea de Științe ale Sănătății din Bethesda. În 1989, a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013.
După aceea, a devenit vicepreședinte și, ulterior, vicepreședinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesor la Universitatea din Szeged și profesor adjunct la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru anul 2023 a fost acordat luni lui Katalin Kariko și Drew Weissman pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager contra Covid-19.
Cercetătorii din Estul Europei se definesc abia când pleacă de aici
În interviul care urmează, PRESShub a discutat, în 2021, în plină pandemie de COVID-19 și după ce vaccinul a fost descoperit, pe baza ARN Mesager, cu conferențiarul Norbert Jost despre cum a dus știința lupta cu coronavirsul și despre descoperirea cercetătoarei Karikó Katalin, care și-a făcut și ea studiile tot la Universitatea din Szeged.
Aici a început și cercetările care 25 de ani mai târziu, au stat la baza vaccinului anti-Covid 19 și azi la primirea premiului Nobel pentru Medicină.
Am vorbit despre cum e să fii cercetător într-o lume pe repede-înainte, despre câte sacrificii ești nevoit să faci și de ce țările din Est au atât de puțini premianți Nobel care să-și fi finalizat opera în țările de origine.
Ungaria a dat 17 premianți Nobel, din care doar doi se aflau în țară la momentul premierii, iar România are trei români și niciunul nu a luat premiul locuind în România.
Despre visul lui Katalin Karikó
PRESShub: De ce crezi că a fost nevoită Katalin Karikó să părăsească țara de origine? Este acesta un destin al oamenilor de știință, să mergi după visul tău?
Norbert Jost: Cred că da, e cumva o condiție ca să te realizezi. Eu cred că, dacă rămânea aici, la Szeged, nu ajungea la aceste rezultate, nu avea succesul de acum. Pentru acest tip de cercetare sunt necesari mulți bani. Foarte mulți.
Vedeți, a fost nevoie de 25 de ani de cercetări, de fonduri, costuri pe care la un moment dat, nici laboratorul din Pennsylvania nu le-a suportat.
Apoi au fost fonduri și echipe mixte, companii mari implicate. E foarte costisitoare cercetarea de acest tip.
O țară ca Ungaria sau alta din estul Europei n-ar fi avut resursele necesare, nici forța pentru așa ceva. Desigur, asta înseamnă că noi, cercetătorii, suntem adesea obligați să plecăm dintr-o țară în alta în funcție de scopul cercetării noastre.
Mergem acolo unde putem continua. Știința aparține întregii planete, este un bun comun, iar omul de știința a devenit și el un om universal.
Ce credeți că este determinant în cercetare: banii, curajul, ideea, tenacitatea cercetătorului?
În primul rând ideea, de la ea pleacă totul. Chiar dacă ideea aceasta poate să li se pară celorlalți o prostie, poate prea nouă sau prea greu de înțeles, dacă tu ai convingerea că nu e așa, trebuie să perseverezi!
Apoi, dacă ai o tenacitate extraordinară, o echipă bună, dacă mai ai și acces la bani, atunci poți să reușești. În cazul Katalinei, a fost vorba de o idee briliantă – subliniez: bri-li-an-tă! –, de curaj, sacrificiu și abia mai apoi au venit și banii.
Cercetările ei pe ARN mesager aveau menirea inițială să fie folosite în tratarea cancerului, dar iată că au ajutat și în lupta cu noul virus.
Și cred, sper, că poate primi premiul Nobel pentru descoperirea ei. Cu atât mai mult cu cât a venit la timp să servească omenirea când avea mai mare nevoie. Dacă veniți acum la Szeged, nici n-am avea cum să bem o cafea împreună.
În halul acesta a ajuns viața noastră, e sfârșitul lumii! Vaccinul creat pe baza cercetărilor Katalinei poate să ajute omenirea să iasă din impas. Sfătuiesc lumea să se vaccineze, pentru că, indiferent ce îndoieli ar avea, un vaccin tot e mai bun decât niciun vaccin!
Se gândește orașul Szeged sau universitatea să-i ofere doamnei Karikó o invitație acasă, o recunoaștere?
Da, s-au gândit. Consiliul local a votat acum vreo două săptămâni să îi acorde titlul de Cetățean de Onoare al orașului, iar universitatea să-i acorde titlul de Doctor Honoris Causa. De obicei, titlul de Cetățean de Onoare se acordă de sărbătoarea orașului, adică pe 27 mai.
Dacă vremurile vor fi altfel, poate o să ne bucurăm de prezența doamnei aici, la Szeged.
Dacă nu, măcar în cursul acestui an. Mulți spun că noi, cei din Est, ne alungăm creierele, dar eu zic că ar trebui să înțelegem că pentru oamenii de știință, visul lor e mai important decât locul unde se află. Iar noi ar trebui să fim mândri pentru că, la Universitatea noastră, s-a format cercetătoarea celebră astăzi, Karikó Katalin.
Citește și: De ce nu vor România și Polonia energia verde produsă acasă
Cine este Katalin Karikó
Până de curând, o cercetătoare necunoscută și marginalizată, Katalin Karikó, a ajuns astăzi celebră. Atenția presei pare să o copleșească.
„Este de-a dreptul incredibil”, a declarat ea pentru AFP, într-un interviu video acordat de la locuința ei din Philadelphia. La 65 de ani și după atâția ani de „muncă grea în umbră”, ea spune că are probleme să se obișnuiască cu lumina reflectoarelor.
Iar cazul ei demonstrează „nevoia de a sprijini știința la mai multe niveluri”. Doamna Karikó și-a început cercetările în laboratoarele de la Szeged, Ungaria.
Când s-au restrâns locurile și fondurile, cercetările sale au fost considerate neimportante și au fost oprite. Atunci a părăsit Ungaria. S-a stabilit în Statele Unite ale Americii, și a început să lucreze la Universitatea din Pennsylvania, unde a petrecut o mare parte din timp solicitând finanțare pentru cercetarea sa axată pe acidul ribonucleic mesager (ARN), molecule care dau celulelor instrucțiuni de utilizare, sub forma unui cod genetic, astfel încât să producă proteine care sunt benefice organismului nostru, nu a avut mai multă susținere.
Foto: Business Insider
Biochimistul credea că ARN-ul mesager ar putea juca un rol cheie în tratamentul anumitor boli, de exemplu în cazul cancerului sau în tratarea țesutului cerebral după un accident vascular. âDar Universitatea din Pennsylvania, unde doamna Karikó era în curs de a deveni profesor, a oprit această cercetare respingându-i succesiv cererile.
„Am ajuns în pragul promovării și atunci m-au retrogradat, așteptându-se să plec”, își amintește ea în interviul pentru AFP. Cum Katalin Karikó încă nu primise cartea verde și avea nevoie să fie angajată ca să obțină viza, iar fiica sa era studentă și îi era greu să-i finanțeze studiile, ea a rămas să-și continue cercetările chiar și de pe o funcție mai mică și cu un salariu redus.
„Mi-am spus, vezi, laboratorul este acolo, trebuie doar să faci experiențe mai bune!”. „Gândește-te cu atenție și, la final, întreabă-te: «Ce pot să fac?» Și decizi să nu-ți irosești viața”.
Face echipă cu medicul imunolog Drew Weissman și reușește treptat să înainteze cu cercetările sale pe ARN-mesager. În 2005 publică primele rezultate care atrag atenția asupra lor. Urmează încă o etapă, reușind să plaseze ARN-ul în „nanoparticulele lipidice”, și astfel să nu se degradeze prea repede și îi ușurează totodată intrarea în celule. În 2015 au făcut publice și noile rezultate.
A sosit anul teribil 2020, când omenirea se luptă cu un virus nou și foarte agresiv. Atunci descoperirile lor sunt luate în considerare.
Cele două vaccinuri care ar trebui să oprească epidemia și să salveze lumea se bazează pe această metodă de a introduce instrucțiuni genetice în organism pentru a declanșa producerea unei proteine identice cu cea a coronavirusului și pentru a provoca un răspuns imun.
Katalin Karikó ocupă acum funcția de vicepreședinte în cadrul companiei BioNTech, asociată cu firma Pfizer, care produce primul vaccin anti-Covid-19, distribuit în lumea occidentală, celălalt fiind fabricat pe aceeași descoperire, de Moderna, în SUA.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
