Cine este mai bine văzut ca președinte al României, a încercat să afle o cercetare calitativă realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Fundației Konrad Adenauer.
Cercetarea a constatat că românii se poziționează tot mai puternic într-o tabără radical contrară față de politicieni.
„Ce am întâlnit în toate focus-grupurile noastre a fost sintagma noi și ei. Noi versus ei. Plângerile la adresa bugetarilor sunt foarte numeroase. Nepotismul este perceput foarte puternic.
Cumpărarea locurilor de muncă la stat este o sintagmă des întâlnită la români. Nu există arie de activitate a statului român de care aceștia să nu fie nemulțumiți.
E o tensiune «noi versus ei», pe care nu am mai văzut-o în focus-grupuri de la căderea lui Ceaușescu”, a menționat sociologul Barbu Mateescu, care a coordonat studiul.
Acesta a menționat că, pentru prima dată, inclusiv oamenii cu educație medie au început să se întrebe unde se duc banii pe care-i plătesc ca taxe. Oamenii au remarcat că le-a crescut salariul brut, dar nu și cel net. Sau chiar a scăzut venitul net.
„Noi cei care plătim taxe contra cei care ne cheltuie banii aiurea. Pentru prima dată acești oameni se întreabă unde se duc banii lor.
O tensiune nouă este cea dintre pensionarii cu pensii speciale versus pensionarii fără pensii speciale. Pensionarii simpli sunt tot mai conștienți de această diferență.
Nu lipsește nici o tensiune de tradiție: noi, angajații la privat contra cei care sunt asistați social.
În toate focus-grupurile, se ajunge la aceeași mare tensiune: noi oamenii obișnuiți contra clasa politică“, a precizat Barbu Mateescu.
Radicalismul este mare, dar românii nu mai vor un dictator
Cercetarea calitativă, realizată în 7 focus-grupuri de câte 7 oameni (3 grupuri în Transilvania, 2 în Moldova și 2 în București) confirmă faptul că românii sunt profund nemulțumiți de ce se întâmplă în țară și există o dorință acută de schimbare.
„Radicalismul este consistent, larg răspândit și oarecum surprinzător, având în vedere că electoratele AUR și Șoșoacă nu au fost incluse în cercetare.
O veste bună este, totuși, că apetitul pentru figuri dictatoriale există doar în zona votanților AUR&Șoșoacă.
Cei mai mulți români vor ca președintele României să fie un om de echipă, care să se înconjoare de oameni competenți și să ia decizii bune împreună”, a menționat sociologul.
De altfel, românii nu mai așteaptă de la președintele României pomană, ci să își facă treaba.
Citește și: Prea mulți români nu știu ce trebuie să facă un primar. De aceea sunt ușor de păcălit
Cine este mai bine văzut ca președinte al României
Crearea alianței PSD-PNL corespunde cu percepția românilor despre cele două partide, pe care le văd ca semănând foarte mult. Participanții la studiu îi percep și pe Nicolae Ciucă, liderul PNL, și pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, ca fiind la fel.
„Înainte de formarea alianței PSD-PNL, publicul încerca să îi diferențieze pe cei doi, să vadă ce este cu Ciucă și ce este cu Ciolacu.
Acum, publicul îi percepe pe amândoi la fel. Despre Ciucă spun că este «la fel ca Ciolacu», iar despre Ciolacu spun că «este la fel ca Ciucă»”, a menționat Barbu Mateescu.
Întrebați cum cred că ar fi România cu Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă președinte, răspunsul a fost aproape unanim: nu se va schimba nimic.
„Știm deja ce va fi, că ambii au fost prim-miniștri”, au răspuns participanții la cercetare. „Dar este un răspuns negativ, o nemulțumire, nimeni nu a răspuns cu satisfacție”, a menționat sociologul.
Tema stabilității este mesajul greșit în 2024. Nu stârnește emoție pozitivă la public, a precizat Barbu Mateescu.
Ciolacu este perceput ca „hoț”, dar măcar „nu este arogant”
Cercetarea a vizat atât oameni cu studii medii, cât și oameni cu studii superioare, din rândul electoratului nehotărât, a celui care nu este foarte interesat de politică.
În ambele categorii, notorietatea lui Marcel Ciolacu este la cote mai înalte decât a oricărui alt lider măsurat, chiar dacă antipatia pentru PSD în rândul electoratului nehotărât este la cote consistente.
Cele mai dure poziționări față de liderul PSD s-au înregistrat în București și Transilvania, unde respondenții s-au referit la Marcel Ciolacu în termeni precum „penibil”, „neserios”, „corupt”, „hoț”.
Singurul aspect pozitiv perceput la actualul prim-ministru este faptul că nu este arogant. Totuși, pensionarii fără pensii speciale nu îl iartă pentru faptul că nu a fost în stare să elimine pensiile speciale.
Ciucă, văzut ca o „marionetă”
„Marionetă” este termenul care revine obsesiv în toate focus-grupurile din Transilvania și Moldova când vine de liderul PNL Nicolae Ciucă. „În special în Moldova, caracterizările au fost acide: tâmp, nepotrivit, caraghios, fără carismă”, arată cercetarea.
„Cei cu studii superioare din toată țara au făcut transferul de la imaginea pozitivă a Armatei către Ciucă și au spus: «Este onest, este serios, este disciplinat.»
Cei cu studii medii văd invers, sunt dezamăgiți: «Mă așteptam mai mult de la un militar, nu este coordonat, lipsă de concentrare, nu se comportă ca atare»”, a menționat Barbu Mateescu.
Un viitor în care Nicolae Ciucă să fie președintele României este văzut ca unul insuficient de mulțumitor, ba chiar participanții la studiu se tem că se vor înregistra involuții semnificative.
Drulă are o „gravă lipsă de notorietate”
Liderul USR, Cătălin Drulă, are o notorietate foarte slabă, potrivit cercetării realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Fundației Konrad Adenauer.
„În fiecare focus-grup, din 7 participanți, maxim 2 au știut cine este Cătălin Drulă. Restul nu auziseră de el.
Dintre cei care știu cine este, unii îl văd ca fiind un radical, radicalismul USR. Participanții cu studii superioare s-au gândit că Drulă, ca președinte al României, nu o să aibă Parlament, nu o să aibă o coaliție care o să-l susțină, o să fie un conflict, ceea ce este rău.
Oamenii cu studii medii adoră posibilitatea asta, să fie cineva care dă clasei politice o lovitură, este bine să fie o tensiune între președinte și partide”, a explicat Barbu Mateescu.
În afara Bucureștiului, imaginea lui Drulă se confundă cu cea a USR, un partid cu o resursă umană de înalt calibru, dar incapabil să-și atingă obiectivele.
George Simion, luat în serios, dar considerat periculos. Diana Șoșoacă, văzută mai degrabă ca o vedetă online
Cercetarea a fost realizată doar în rândul nehotărâților, a celor care ar vota, dar nu au o preferință clară. A exclus nucleele dure ale partidelor și implicit votanții AUR și pe ai Dianei Șoșoacă, a explicat sociologul.
Decizia a fost luată tocmai pentru a vedea ce opțiuni are majoritatea tăcută, cea care nu este interesată în mod deosebit de politică, dar care poate răsturna calculele partidelor bazate pe alegătorii fideli.
„Atât Simion, cât și Șoșoacă sunt percepți ca gălăgioși, circari, puși pe scandal. Simion este perceput prea naționalist și prea tradiționalist.
Totuși, mesajele lui politice sunt luate în serios, iar un repondent și-a exprimat teama că acesta ar putea băga România în război prin dorința de a recăpăta teritoriile românești din Ucraina”, a menționat Barbu Mateescu.
Oamenii cred că Simion președinte ar fi un dezastru. Doar moldovenii văd mai bine această perspectivă, că poate este mai bun decât vechii policitieni.
Pe de altă parte, Diana Șoșoacă a fost și este percepută mai degrabă ca o vedetă media, conținutul afirmațiilor sale de natură politică fiind ignorat, a stabilit studiul.
„Reacțiile față de Diana Șoșoacă au fost foarte dure. Cei cu studii superioare reacționează la tonul vocii, la volum, nici nu mai ascultă ce spune ea”, a menționat Barbu Mateescu.
Citește și: Moment artistic penibil cu un cal urcat pe scenă de Ziua Jandarmeriei | VIDEO
Mircea Geoană este cel mai bine văzut pentru a fi președintele României
Deși nu și-a anunțat oficial candidatura pentru Președinția României, Mircea Geoană are de departe cea mai bună imagine dintre toate personalitățile testate.
„Înfrângerea sa din 2009 a rămas în memoria colectivă, dar a devenit relevantă. Amuzamentul a fost înlocuit cu o apreciere a schimbărilor survenite între timp în statutul profesional și personal al lui Geoană”, a stabilit studiul IRES.
Geoană este perceput pozitiv ca diplomat, s-a specializat în străinătate, este inteligent, este peste nivelul lui Ciucă și Ciolacu.
„Foarte important este faptul că nu este văzut ca pesedist, în Transilvania sau București. Oamenii care nu suportă PSD nu au o problemă să voteze cu Geoană.
În plus, cu cât PSD se dezice mai mult de Geoană, de exemplu atunci când a spus că nu a fost candidatul lor, cu atât mai mult îl ajută”, a precizat sociologul.
Cine este mai bine văzut ca președinte
Moldovenii consideră că printre alte personalități care s-ar potrivit rolului de președinte al României ar mai putea fi Emil Boc și Dacian Cioloș. Dar nu a existat nici o propunere nouă cu privire la un alt candidat social democrat.
Barbu Mateescu consideră că standardele populației cu privire la clasa politică și în legătură cu președintele României au crescut. Vechea clasă politică este în decădere, românii nu o mai vor.
„Cei doi prim-miniștri sunt cunoscuți, dar, în ciuda milioanelor de euro băgate în rețele sociale și media, guvernarea lor este perceptută drept slabă.
Mai mult, este foarte greu să fii prim-ministru și să devii președinte, pentru că te erodezi, pe de o parte, dar și pentru că fiind foarte cunoscut, reprezintă o problemă pentru echipele de campanie, pentru că nu mai poți să adaugi, să mai aduci elemente noi candidatului”, a precizat sociologul.
Barbu Mateescu consideră că devansarea alegerilor, din noiembrie-decembrie în septembrie, aduce pierderi tuturor: Ciucă și Ciolacu au mai puțin timp să devină prezidențiabili, Geoană mai puțin timp să se pregătească logistic, Drulă mai puțin timp să-și crească notorietatea.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla după prezidențiale, în condițiile în care 75% din populație crede că România merge într-o direcție greșită.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Cum cred de mult timp vor exista la vot trei probleme de rezolvat:
1) Liniștea lungă a mulțimii (10.8.2018-prezent);
2) Ura acumulată în tot acest timp (a poporului față de politicieni;
3) Prezența masivă la vot (peste prezidențialele din 2014).
Toate trei, într-un fel, vor aduce schimbarea dorită, sperăm neschimonosită cum au făcut-o IKW și al său ciudat PNL.