„Republica Moldova a rămas de partea bună a istoriei, în pofida greutăților. Chiar dacă au fost vremuri complicate, am stat drepți și am rămas uniți, am păstrat pacea și ne-am apărat democrația în fața amenințărilor externe”, așa și-a concluzionat cei patru ani ai primului mandat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură pentru noul mandat, care a avut loc la Chișinău, marți dimineața, în ajun de Crăciun.
Realeasă la început de noiembrie în urma unor alegeri masiv interferate de Rusia, Maia Sandu își începe cel de al doilea mandat sub semnul crizei energetice și a unei iminente crize umanitare în regiunea separatistă transnistreană provocate tot de Kremlin.
Moscova refuză să livreze gaze către Transnistria după 1 ianuarie, iar regiunea pro-rusă dependentă sută la sută de gazele gratuite de la Gazprom riscă să colapseze în câteva săptămâni. Simultan, se va opri și producția de curent electric, sursa a 70 la sută a necesarului pentru restul teritoriului Republicii Moldova. Condiții în care autoritățile de la Chișinău au pregătit un plan de criză – sunt gata să evacueze spitale și orfelinatele din Transnistria, să cumpere mai mult curent din România, dar și să opereze deconectări planificate dacă se va ajunge la deficit de energie.
Maia Sandu a ținut să dea un mesaj de solidaritate și rezistență în discursul său inaugural.
„Vine o iarnă grea, dar vom reuși să o trecem cu bine. Am înfruntat pandemia, inflația, multiple crize legate de războiului brutal de la hotarul nostru, am fost șantajați cu oprirea gazelor, acum suntem șantajați cu întunericul, dar vor reuși. Am început să ne eliberăm de independența energetică, chiar dacă prețurile sunt mari, și nimeni nu ne mai poate ține sub papuc. Mergem spre UE cu încredere”, a declarat Maia Sandu în discursul său.
Cine este Maia Sandu și cum a ajuns președinte al Republicii Moldova?
Maia Sandu intra în viața publică din Moldova în 2012 în calitate de ministru al Educației. Își lăsa jobul bine plătit de consilier al Băncii Mondiale de la Washington, obținut după absolvirea Harvardului, și venea să reformeze un sistem educațional unde se înrădăcinase corupția și favoritismul.
Printre primele sale măsuri a fost introducerea camerelor video în sălile de bacalaureat, ceea ce i-a atras instantaneu critica și ura a trei generații de moldoveni – copii, părinți și bunei. A fost una din cele mai contestate reforme ale momentului, la fel ca și propunerea ei de a comasa școlile mici fără elevi și profesori din satele depopulate cu instituții mai mari, care să ofere studii de calitate. Într-o discuție pe care am avut-o prin 2013, Maia Sandu mi-a spus că funcționarii Ministerului Educației făceau pariuri deschise, precum la cursele de cai – cât va rezista ea la șefia instituției: 1, 2 sau 3 luni. Mai mult nu dădea nimeni.
Maia Sandu explica atunci că a revenit în Republica Moldova pentru a pune umărul la reformele care promiteau o apropiere rapidă a țării de Uniunea Europeană, cu o coaliție de partide la putere care părea să dea speranță după aproape un deceniu de guvernare a Partidului Comuniștilor. Doar că în scurt timp s-a aflat că sub paravanul apropierii de UE, premierul Vlad Filat, împreună cu oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, dădeau cea mai mare lovitură din istoria Moldovei, furând peste un miliard de dolari din sistemul bancar al țării.
A urmat un nou val de exod masiv către Occident al tinerilor dezamăgiți care părăseau țara rămasă, iar, fără perspective europene. UE și SUA și-au retras sprijinul pentru puterea care a ajuns să fie controlată de grupări oligarhice, iar a face politică echivala atunci cu a fi corupt.
Este contextul în care Maia Sandu lansează, în mai 2016, Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, spunând că este o încercare de a schimba paradigma politicului în Moldova și de a demonstra că se poate face politică în interesul țării și cu finanțare transparentă. Și-a chemat susținătorii să doneze bani pentru partidul său, lucru total neobișnuit pe atunci în Moldova. Membrii PAS erau numiți romanticii din politică și nimeni nu credea că au șanse. O femeie cu o constituție fizică fragilă, fără bani sau clanuri oligarhice în spate și care cere oamenilor de rând să-i finanțeze partidul nu avea cum să câștige în fața clanurilor oligarhice care controlau în acel moment politicul, justiția, economia și presa.
Doar că după jumătate de an, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, Maia Sandu a fost la distanța de 4% de a-l învinge pe socialistul Igor Dodon. A pierdut după ce presa controlată de oligarhi a promovat masiv falsul că Maia Sandu s-a înțeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de sirieni din Germania. Folosind stereotipurile unei societăți patriarhale, Igor Dodon nu a ezitat să invoce și argumentul că o femeie necăsătorită fără copii nu ar fi un președinte bun pentru țară, pentru că nu știe să aibă grijă de familie.
Au urmat trei ani în care Maia Sandu și-a propulsat partidul în Parlament, într-un bloc pro-european. A reușit în urma unor jocuri politice complicate și făcând o alianță periculoasă cu Partidul Socialiștilor, să înlăture de la putere în 2019 clanul oligarhului Vladimir Plahotniuc. O perioadă scurtă în 2019 deține funcția de prim-ministru, dar este demisă după ce se opune numirii în funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo. După demiterea Maiei Sandu, Stoianoglo este numit procuror general de președintele socialist de atunci Igor Dodon.
Luptă câștigată cu promisiunea decenței în politică, anticorupție și integrare europeană
În noiembrie 2020 Maia Sandu câștiga cu aproape 58% alegerile prezidențiale în fața socialistului Dodon. Oferta sa a fost lupta antioligarhică, anticorupția și nevoia de reformare a justiției, decența în politică, dar și integrarea europeană.
În mai puțin de cinci luni Sandu reușește să obțină dizolvarea Parlamentului controlat de partidele oligarhilor Plahotniuc și Shor și socialiștii lui Igor Dodon. Iar la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 formațiunea sa politică a obținut o majoritate de 52,8% din voturi, echivalentul a 63 din 101 de mandate în Parlament.
Pe lângă criza parlamentară, mandatul Maiei Sandu a început și cu criza energetică, când Rusia a redus livrările de gaze către Moldova, dependentă 100% în acel moment. S-a suprapus și criza pandemică în 2020 și 2021, iar în 2022 războiul Rusiei în Ucraina a adus în Moldova cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor în Europa, scădere economică și o inflație de peste 30%.
„Premierul Dorin Recean mi-a spus recent că noi doi vom muri de stres, așa că nu are rost să ne îngrijim de modul sănătos de viață”, spunea Maia Sandu într-unul din interviuri.
Eșecurile și reproșurile primului mandat
Dincolo de suportul și simpatia pe care le are pe plan internațional, pe intern reproșurile adresate Maiei Sandu sunt că nu a reușit să comunice mai mult cu alte partide din tabăra pro-europeană și nu a reușit să-și consolideze o echipă puternică. Faptul că are o echipă de consilieri foarte tineri și cu puțină experiență este văzută de criticii săi drept un dezavantaj. Există voci care acuză de corupție pe unii membri ai echipei sale și care susțin că numirile în funcții cheie nu ar fi fost făcute întotdeauna pe baza meritocrației. Reforma justiției nu a adus rezultate rapide, oligarhii care au furat miliardul de dolari nu sunt la închisoare, iar țara este în continuare foarte săracă.
„Da, nu am reușit să le facem pe toate suficient de bine, înțeleg supărarea oamenilor, dar acesta nu este un motiv să dăm foc la țară. Vom corecta totul împreună, vom discuta mai mult, vom căuta soluții mai bune. Dar aceste alegeri nu sunt despre mine sau despre PAS, sunt este despre calea pe care o va urma Moldova în următorii ani și în următoarele decenii”, explica Maia Sandu într-un interviu recent.
Zboruri low-cost, apartament la bloc și venituri la vedere
Venirea sa la Președinție i-a pus în dificultate pe șefii serviciul de paza președintelui: Maia Sandu nu a vrut să se mute din apartamentul său de două camere dintr-un bloc din Chișinău. Au fost nevoiți să-i asigure paza cu discreție, pentru a nu deranja vecinii. Maia Sandu le-a cerut discreție și atunci când o însoțesc la întâlnirile cu oamenii, dar și când merge la supermarket la cumpărături. Au fost nevoiți să renunțe la girofaruri pentru cortegiul prezidențial și să nu mai oprească semafoarele în traficul de dimineață, așa cum făceau președinții de dinainte.
În ultimii doi-trei ani Maia Sandu face vizite în sate și în regiuni în fiecare week-end, în zilele ei libere. În sate, are mesaje foarte apropiate de oameni și pe înțelesul lor – le spune că bani mulți nu sunt, dar că guvernul face ce poate pentru proiecte care să îmbunătățească viața oamenilor, că singura cale de dezvoltare pentru Moldova este UE și că țara este foarte mult ajutată de partenerii occidentali.
Maia Sandu nu pune accent pe vizitele externe – consideră că îi iau mult din timp, motiv pentru care este foarte selectiva și le prioritizează pe cele unde poate a obține sprijin sau asistență pentru Moldova.
Zboară cu curse regulate, dar preferă low-costurile, iar consilierii care o însoțesc sunt oripilați când li se propun cazări în camere de lux – de regulă Maia Sandu le cere imediat explicații pentru cheltuieli suplimentare nemotivate.
Președinta mărturisește într-un interviu recent că este foarte exigentă cu consilierii ei, pentru că este perfecționistă și cere același lucru oamenilor cu care lucrează. (Consilierii cu care am vorbit au confirmat, zâmbind). Dar că le este recunoscătoare și îi apreciază pentru efort.
Maia Sandu a fost întrebată într-un interviu pe care l-a acordat după primul tur de alegeri despre motivația care o face să nu renunțe, într-un context atât de dificil. „Am fost întotdeauna o persoană care mai întâi se avântă în luptă, după care analizează consecințele. Și cred că acest lucru m-a ajutat. Mă ajută cauza și pasiunea – eu vreau ca Moldova să reușească, să fie țară liberă și prosperă. Și mă ajută oamenii, când merg în localități, care se uită cu speranța și încredere și care îmi spun că vor ca oamenii onești să continue lupta pentru Moldova”.
În interviurile acordate pe parcursul timpului, Maia Sandu povestește că are o relație călduroasă cu mama și sora ei. Mama vine aproape în fiecare zi la Președinție și îl lasă caserola cu mâncarea de prânz la agentul de pază de la poartă. Circulă cu transportul public, iar uneori intră în discuție cu oamenii care spun falsuri despre fiica ei. Sandu a povestit în mai multe interviuri o situație în care mama ei mergea cu troleibuzul și a auzit cum două femei discutau că „Maia Sandu și-a trimis mama să trăiască în America”. Mama a intervenit și le-a spus: „Eu sunt mama Maiei Sandu, locuiesc în Chișinău. De ce promovați aceste zvonuri?”
Serile merge la cină la sora ei. Are 42 de verișori, dar nu-i favorizează pentru funcții publice.
Maia Sandu a spus de multe ori că oponenții ei politici au încercat să-i găsească „schelete în dulap”, și pentru că nu le-au găsit nu au putut decât să inventeze falsuri despre membrii familiei sau despre ea.
Conturi la vedere și tot mai subțiri
În 2012, când a revenit din SUA în Moldova, Maia Sandu declara că are în conuri bancare peste 160 mii dolari. Declarația sa de avere din 2023 indică 600 de dolari în conturi, un salariul lunar de puțin peste 1000 de euro (21.000 lei moldovenești) și o mașină vândută cu 8.000 euro.
Proiectul ei de suflet este cel de împădurire a Moldovei, ca soluție pentru combaterea încălziri, proiect pentru care a atras finanțări externe importante. Maia Sandu este pasionată de haiking și și-ar dori să ajungă la un concert Coldplay.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Președinția Republicii Moldova / Facebook)
