Un călugăr ortodox din Ucraina a produs o puternică impresie la posturi tv din România și pe rețelele de socializare, acuzând autoritățile de la Kiev că îi persecută pe ierarhii români din Ucraina. Cunoscut ca Mihail Jar sau Mitropolitul Longhin, stareţul Mănăstirii Bănceni din ținutul Herța, a acuzat faptul că mănăstirile din zonă au fost vizate de controale violente ale serviciilor de securitate ucrainene.
El a considerat aceste acțiuni drept dovezi ale prigoanei la adresa românilor, alimentând astfel teoriile potrivit cărora România nu ar trebui să susțină Ucraina în fața agresiunii ruse. Într-un comunicat difuzat luni, Biserica Ortodoxă Română a transmis că preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română, ci în mod majoritar de biserica ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă.
Prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, Biserica Ortodoxă Română a făcut un apel către preoți, inclusiv din Ucraina, „să se adecveze în mod înțelept creștin, onest și realist” la realitatea tragică din țara vecină, „invadată și agresată militar de aproape un an”.
Dar cine este acest slujitor al bisericii, prezent în studiourile tv și pe rețelele sociale?
Mitropolitul Longhin, pe numele său Mihail Jar Vasiliovici, este fondatorul și conducătorul unui adăpost pentru copii din regiunea Cernăuți.
El s-a poziționat de la bun început de partea partidelor pro-ruse ale Ucrainei, cum ar fi Blocul de Opoziție (mai târziu OPZZH – în prezent interzis în Ucraina). Liderii pro-ruși au mers adeseori să viziteze așezământul lui Longhin, în cadrul unor acțiuni de PR.
Deține și cetăţenie română, în ciuda faptului că dubla cetăţenie nu este permisă în Ucraina.
La sfârșitul anului 2013, în Ucraina a izbucnit revolta populară cunoscută apoi drept Revoluția Maidanului, când cetățeni, cu precădere tineri, au protestat față de refuzul președintelui Viktor Ianukovici, la presiunile lui Vladimir Putin, de a mai semna Acordul de Asociere cu UE. Un acord pe care Ianukovici îl promisese și îl negociase.
Mișcarea de protest s-a soldat cu îndepărtarea lui Ianukovici, care s-a refugiat în Rusia, dar ca represalii la adresa Kievului, în 2014, Kremlinul a anexat Peninsula Crimeea și a amorsat războiul separatist din Donbas.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
