România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a țării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră și de interesele politicienilor la putere.
Parlamentul a schimbat, în sfârșit, Legea offshore pentru a permite reluarea investiților de exploatare a resurselor din Marea Neagră, întrerupte în 2018 de PSD, care sub pretextul luptei cu imperialismul corporatist a ținut țara captivă dependenței de gazul rusesc. În cei patru ani care au trecut, România a pierdut o serie de oportunități, pe care nu e sigur că le poate recupera.
Independența energetică și legea offshore
Spre deosebire de vechea lege din 2018, investitorii își pot deduce investițiile în proporție de 40% din totalul impozitului, față de 30% cât era înainte.
Apoi, a fost scoasă din lege obligativitatea ca investitorii să vândă pe piața din România 50% din cantitățile extrase din Marea Neagră, precizându-se că aceștia „au dreptul să comercializeze liber hidrocarburile” la prețurile și în cantitățile pe car le doresc, în acord cu principiile UE.
Totuși, parlamentarii autohtoni nu s-au putut abține să nu introducă o formulă de control discutabilă, potrivit căreia guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, adică offshore, dar și din perimetrele onshore, adică cele din subteranul unor porțiuni de uscat.
Această putere pe care legea o acordă executivului și care a fost introdusă pe ultima sută de metri poate duce la situații abuzive, în cazul în care în fruntea guvernului ar reveni un partid naționalist sau o grupare cu vederi antieuropene, cum au fost toate cabinetele din perioada 2016-2019. Prevederea îi dă posibilitatea guvernului să modifice oricând regulile în timpul jocului.
Continuarea, în Deutsche Welle!
