Într-o ședință de sâmbătă seară, Curtea Constituțională a stabilit că Diana Șoșoacă, candidatul SOS pentru președinția României, nu poate participa la alegeri. Decizia nu poate fi atacată și încă nu a fost motivată. Mai mulți analiști politici susțin că prin această mișcare George Simion este propulsat în turul 2 al alegerilor, alături de Marcel Ciolacu, lucru care convine de minune PSD.
Practic, ar fi o reeditare a alegerilor prezidențiale din anul 2000 când românii au avut de ales în turul 2 între ultranaționalistul Corneliu Vadim Tudor și Ion Iliescu, cel din urmă fiind ales atunci cu 66,8%.
Cine sunt contestatarii
Curtea Constituțională a anunțat că „a admis contestațiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și domnul Mihai Gheorghe Ursa şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”.
Amalia Bellantoni a fost membră a partidului condus de Șoșoacă, SOS România, fiind chiar candidată din partea aceste formațiuni, ea figurând pe poziția 12 pentru alegerile europarlamentare.
Un anume Mihai Gheorghe Ursa, care a deținut până în 2022 o firmă cu obiect de activitate „alte activități de servicii suport pentru întreprinderi”, ar fi al doilea contestator al candidaturii lui Șoșoacă.
Cine a votat pentru excluderea candidaturii
Din informațiile PRESShub, la ședința de sâmbătă au lipsit judecătoarele Livia Stanciu și Elena Simina Tănăsescu, propuse ca judecători CCR de către Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Decizia de eliminare a unei candidaturi a fost luată cu majoritate de voturi. Ar fi votat împotriva excluderii candidaturii Laura Iuliana Scântei, propusă judecător CCR de PNL, și Mihaela Ciochină, numită judecător în 2022 de Preşedintele României.
Ceilalți judecători constituționali, adică Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Marian Enache, toți numiți de PSD, și Varga Atilla, propus judecător de UDMR, sunt cei care au votat pentru excluderea Dianei Șoșoacă.
Potrivit atribuțiilor CCR privind procedura de alegere a Președintelui României, contestația unui candidat la președinție se face în scris și vizează, „în concret, decizia prin care Biroul Electoral Central a admis/a respins înregistrarea candidaturii sau a semnelor electorale, după caz”.
La ședința a participat și un procuror
Potrivit legii, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare, iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
Votul CCR a ridicat serioase semne de întrebare privind viitorul democratic al României. „Curtea Constituțională nu mai joacă cu infractorii. Se joacă realmente cu democrația. Nu poți face așa ceva”, ne-a declarat un judecător.
În timp ce PNL și USR condamnă în termeni duri decizia instanței, singurul candidat la președinție care a luat atitudine față de votul CCR a fost Ana Birchall.
Ea a promis modificarea legii de funcționare a Curții Constituționale, astfel încât membrii numiți să nu fi făcut parte dintr-un partid politic în ultimii 10 ani și să interzică CCR să supralegifereze, ci doar să spună dacă o lege este constituțională sau nu. „Tocmai pentru că prin decizia CCR se crează un precedent periculos aștept să văd motivarea CCR în cazul d-nei Diana Şoşoacă. Dar, așa după cum am tot spus public și majoritatea presei m-a boicotat și nu au scris..poate preia acum), un pilon important al programului meu prezidențial este o nouă Constituție care să cuprindă reformele esențiale pentru ca România #săsefacăbine, complementar cu modificarea legii nr. 47/1992 privind CCR”, a scris Birchall pe Facebook.
