Prim-ministrul Nicolae Ciucă a surprins în ultimul an prin două inițiative legislative pe care le-a promovat în calitatea sa de senator. Una dintre acestea a trecut oarecum neobservată, deși implicațiile sunt majore, încalcă recomandările UE, și nu există o justitificare în acest sens, dar nici o estimare a fondurilor de la bugetul statului care vor fi cheltuite.
Este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, prin care Ciucă dorește să ridice jocurile electronice la rangul de sport.
Modificarea presupune obligația statului de a asigura infrastructura necesară pentru desfășurarea activităților considerate sportive.
Propunerea lui Nicoale Ciucă, alături de alți deputați PNL, sună în felul următor:
„Prin sport se înțelege și sportul electronic, respectiv activitatea desfășurată în cadrul unui mediu virtual, prin utilizarea unui calculator sau al unui dispozitiv electronic, într-o formă organizată și competitivă, printr-o participare individuală sau în echipă și care să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel”.
Propunerea premierului Ciucă vizează și introducerea unor noi categorii și noțiuni, precum: sporturi electronice (e-sports), jucător de sporturi electronice (e-player), care înseamnă orice persoană fizică cu vârsta de peste 14 ani, organizație de sporturi electronice, cluburi de sporturi electronice, competiție de sporturi electronice, arenă de sporturi electronice, asociație de sporturi electronice.
Toate acestea implică costuri enorme de la sedii, clădiri, cheltuieli de administrare, până la salarii.
Modificarea a fost taxată de Consiliul Economic și Legislativ, care a dat aviz negativ proiectului de lege inițiat de premierul și senatorul Ciucă.
„Nu se poate încadra ca fiind un sport sportul electronic, respectiv activitatea desfășurată în cadrul unui mediu virtual, prin utilizarea unui calculator sau al unui dispozitiv electronic, într-o formă organizată și competitivă, printr-o participare individuală sau în echipă și care să ducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel, pentru că nu implică o activitate fizică menită să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual sau să stabilească relații sociale civilizate”, spune CES.
Surse din sistemul de educație sportivă susțin că modificările sunt cu dedicație pentru industria de profil.
„Ceea ce se urmărește de fapt e ca e-sports să devină a n-șpea federație recunoscută de Ministerul Sporturilor și să primească, implicit, bani și facilități de la buget. Iar industria de profil, adică băieții deștepți băgați pe fir, să profite și să prospere. Pe banii statului (dar nu numai) și pe sănătatea unor tineri”, a declarat o sursă pentru PRESShub.
Parlamentul European a adoptat anul trecut o Rezoluție, în care are, pe final, două sublinieri clare: sporturile electronice sunt altceva decât sportul (Rezoluția afirmă că e-sportul și sportul sunt sectoare diferite) și că e nevoie de o abordare responsabilă a jocurilor video, care să îndemne la exercițiul fizic și socializare, nu la izolarea în fața unui ecran (UE ar trebui să adopte o abordare responsabilă față de jocurile video și sporturile electronice, promovându-le ca parte a unui stil de viață sănătos, care să includă activitatea fizică, interacțiunea socială față în față și participarea la viața culturală.)”, ne-au declarat surse autorizate.
Proiectul de lege a fost respins la Senat, dar camera decizională este Camera Deputaților, acolo unde se așteaptă un vot pozitiv.
Dependența de gaming, asemănătoare cu dependența jocurilor de noroc?
Jocurile video și lumea gaming-ului au mare succes în rândul adolescenților. BBC a relatat pe larg despre clinicile din Marea Britanie care tratează astfel de probleme apărute în rândul adolescenților.
„Dacă scopul lor principal este, teoretic, divertismentul, totuși jocurile video pot deveni foarte ușor o sabie cu două tăișuri. Multe din cele mai populare jocuri ale momentului se bazează pe niște principiui competitive asemănătoare jocurilor de noroc”, spun și jurnaliștii de la G4Media.
În România se dorește acum instituționalizarea acestor așa zise sporturi, ba mai mult chiar sponsorizarea lor de la bugetul de stat. Următorul pas ar fi și înființarea unor clinici unde ar putea ajunge tinerii de peste 14 ani, limita trecută de premierul Ciucă în modificările propuse.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
