CJUE a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție

Data:

spot_img

Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg a stabilit, pe 9 ianuarie, că instanțele naționale sunt obligate „să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principal aplicării retroactive a legii penale mai favorabile”.

Tradusă, hotărârea spune că deciziile Curții Constituționale din România (CCR) privind prescripția se aplică și în dosarele de corupție, însă nu se aplică decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care prevede extinderea perioadei în care dosarele se prescriu mai repede, în baza principiului legii penale mai favorabile.

Hotărârea CJUE a fost luată în urma sesizării depuse de Curtea de Apel Brașov într-un dosar DNA ce privea acuzațiile de luare de mită, abuz în serviciu și trafic de influență.

Prin decizia din 9 ianuarie, CJUE a decis că reducerea termenului de prescriere decisă de CCR se aplică și în dosarele de corupție, dar doar pentru perioada 2018-2022, nu și pentru perioada 2014 – 2018, așa cum interpretase legea ÎCCJ.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanțele din România „sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescriptie a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”.

Citește și: Un judecător din CSM anunță că nu votează delegările discreționare pe funcții de conducere cerute de șefii de instanțe

CJUE: Corupția nu se prescrie

Asta înseamnă că, practic, au curs noi termene de prescripţie din iunie 2018 până în 2022. CJUE a extins aplicarea raționamentului din cauza pronunțată în vară și la dosarele de corupție. Adică, dosarele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene nu trebuie închise. La fel, nici cele de corupție.

În iulie 2023, CJUE a decis că instanțele românești pot aplica deciziile CCR privind prescripția mai rapidă a faptelor penale în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica și decizia ICCJ care extindea condițițiile de prescriere stabilite de CCR și pentru perioada 2014 – 2018, pe principiul legii penale mai favorabile. Prin decizia recentă, acestor cauze care privesc fraude cu fonduri europene, de exemplu, li se alătură și cele de corupție.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.
1 COMENTARIU
  1. „…se aplică și în dosarele de corupție, dar doar pentru perioada 2018-2022, nu și pentru perioada 2014 – 2018,..”__–__in primul rand, o discriminare evidenta, si -in general-intelegem si mai bine Brexit-ul si inapetenta Norvegiei pentru asa asocieri, cat si de ce spune Trump, ca daca Europa va fi atacata, USA nu va interveni….Practic ,UE incepe sa-si arate radacinile obosite, incalecate de trepadusii din Est, coruptia va cuprinde intreaga uniune si o va distruge…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Alegeri prezidențiale 2024. Peste 9.100.000 de români au votat în primul tur

Peste 9.100.000 de români au votat în primul tur...

Referendumul inițiat de Nicușor Dan a atins pragul de validare de 30%

Referendumul inițiat de Nicușor Dan în Capitală a atins...

2 cetățeni de 120 de ani au votat la alegerile prezidențiale. Pe bune

Conform datelor de pe prezență.roaep.ro de la ora 15:00...

Diana Șoșoacă, cercetată după ce a filmat în cabina de vot și a postat clipul online

Diana Șoșoacă este verificată de poliție după ce a...