CJUE a stabilit că executarea unei hotărâri prin care se dispune plata de despăgubiri exagerate pentru un jurnalist poate fi refuzată dacă încalcă libertatea presei. Aceasta, în cazul în care prejudiciile stabilite sunt vădit disproporționate și pot descuraja presa.
CJUE a stabilit că, în temeiul dreptului UE, hotărârile pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state membre și sunt executate după ce au fost declarate executorii la cererea oricărei părți interesate.
Cu toate acestea, executarea unei hotărâri prin care se dispune unui ziar și a unuia dintre jurnaliștii săi la plata de despăgubiri mari pentru prejudiciul adus reputației unui club sportiv trebuie refuzată atunci când și în măsura în care aceasta implică, în statul membru solicitat, o încălcare vădită a libertății presei.
De unde a plecat totul
În urmă cu aproape 10 ani, ziarul Le Monde și unul dintre jurnaliștii săi au fost condamnați în Spania pentru publicarea, în 2006, a unui articol care relata legăturile dintre clubul de fotbal Real Madrid și inițiatorul unei rețele de dopaj în lumea ciclismului.
După ce a decis că articolul a fost defăimător și a afectat reputația clubului și a unui membru al echipei sale medicale, instanța spaniolă a ordonat editurii Le Monde și jurnalistului să plătească daune în solidar.
Valoarea totală a sentințelor s-a ridicat la 390.000 de euro în favoarea lui Real Madrid și 33.000 de euro pentru membrul echipei sale medicale.
Real Madrid a solicitat executarea acestor hotărâri spaniole în Franța (statul membru solicitat).
Ce a spus Franța
Cu toate acestea, în 2020, Curtea de Apel din Paris a respins cererea în baza unei clauze speciale. Potrivit acesteia, executarea acestei sentințe în Franța ar avea un efect de descurajare asupra jurnaliștilor și organelor de presă în participarea lor la dezbaterea publică a subiectelor de interes pentru comunitate: prin urmare, ar încălca libertatea presei.
În acest context, Curtea de Casație franceză a întrebat CJUE dacă, în ordinea juridică a Uniunii, o încălcare a libertății presei ar putea justifica recurgerea la clauza de ordine publică, invocată pentru neplata daunelor stabilite de instanța spaniolă.
Curtea a statuat că executarea unei hotărâri de condamnare a unui ziar și a unuia dintre jurnaliștii săi pentru atingerea reputației unui club sportiv „trebuie refuzată în măsura în care ar avea ca efect o încălcare vădită a libertății presei, astfel cum este garantată de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.
Ce a decis CJUE
Potrivit Curții, o încălcare vădită a libertății presei este o chestiune de ordine publică în statul membru solicitat și constituie un motiv excepțional de refuz al executării. Curtea precizează că, în cazul în care persoanele prejudiciate de observații defăimătoare trebuie să aibă posibilitatea de deschide un proces, dar orice decizie de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul adus reputației trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate între suma acordată și prejudiciul în cauză.
Curtea amintește că reiese din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) că o valoare imprevizibilă sau ridicată a daunelor acordate în cazuri de defăimare sau acordarea de despăgubiri care depășeșc prejudiciul material și moral suferit efectiv „pot avea un efect disuasiv asupra exercitării libertății presei”.
Curtea adaugă că este de competența instanței naționale să aprecieze dacă prejudiciile acordate sunt vădit disproporționate în raport cu atingerea adusă reputației în cauză. În cazul în care constată existența unei încălcări vădite a libertății presei, „această instanță ar trebui să limiteze refuzul de executare a acestor hotărâri la partea vădit disproporționată, în statul membru în care se solicită executarea, a despăgubirilor acordate”.
CJUE amintește că cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare permite instanțelor statelor membre, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să solicite Curții să se pronunțe cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.
Curtea nu soluționează litigiul național. Revine instanței naționale sarcina de a soluționa cauza în conformitate cu decizia Curții. Această decizie este de asemenea obligatorie pentru alte instanțe naționale care se confruntă cu o problemă similară.
