În decembrie 2021, Curtea de Apel București a transmis o serie de întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), întrebări care privesc organizarea Inspecției Judiciare (IJ). CJUE arată că, în actualul sistem, inspectorul șef este dependent de politic.
Joi, CJUE a stabilit că „atribuțiile inspectorului-șef au fost consolidate în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români.
În plus, se pare că inspectorul-șef este strâns legat de puterea executivă sau legislativă. În sfârșit, trebuie de asemenea luată în considerare practica concretă urmată de inspectorul-șef în exercitarea prerogativelor sale, care pot fi utilizate în scopul controlului politic al activității judiciare”.
Lege deficitară
CJUE mai arată că „în dreptul român, o acțiune disciplinară menită să sancționeze abuzuri săvârșite de inspectorul-șef nu poate fi inițiată decât de un inspector a cărui carieră depinde, într-o mare măsură, de deciziile inspectorului-șef.
În plus, deciziile referitoare la inspectorul-șef pot fi revizuite de inspectorul-șef adjunct, care a fost desemnat de inspectorul-șef și al cărui mandat va înceta în același timp cu cel al inspectorului-șef.
Sub rezerva verificărilor care urmează să fie efectuate de Curtea de Apel București, un asemenea regim disciplinar pare a fi de natură să împiedice, în practică, exercitarea efectivă a unei acțiuni disciplinare împotriva inspectorului-șef, chiar dacă acesta ar face obiectul unor sesizări bine întemeiate”.
Mai exact, magistrații români au cerut instanței de la Luxemburg să stabilească dacă este normal ca IJ să stabilească singură modalitatea de selecție a inspectorilor judiciari, în condițiile în care activitatea acestora este verificată de inspectorul șef, inspectorii fiind în relație de subordonare față de șeful instituției.
În plus, Curtea întreabă instanța europeană dacă este firesc ca inspectorul șef adjunct să poată infirma o soluție care-l privește pe inspectorul șef al IJ, în condițiile în care cei doi sunt numiți „la pachet”, iar șeful își alege adjunctul.
Sesizarea CJUE
Acest demers vine după ce o persoană care are calitatea de parte în mai multe dosare penale a depus, la Inspecția Judiciară competentă, mai multe sesizări disciplinare împotriva anumitor judecători și procurori implicați în acestea.
Întrucât toate sesizările sale au fost clasate, ea a depus o sesizare împotriva inspectorului-șef, care a fost de asemenea clasată.
În consecință, s-a adresat Curții de Apel București pentru a contesta această clasare, susținând, printre altele, că este imposibil să se exercite acțiuni disciplinare din cauza concentrării competențelor în mâinile inspectorului-șef.
CJUE mai arată că „reglementarea în discuție nu este concepută astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime, în percepția justițiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități”.
Citește și: Programul politic al AUR pentru România: agresiune și minciună. Acum și gloanțe
Decizie directoare
Menționăm că trimiterea de întrebări preliminare CJUE permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.
Curtea de Justiție a Uniunea Europeană nu soluționează litigiul național. Este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!