În speranța că ameliorarea continuă a indicatorilor sanitari va continua, să încercăm să ne îndreptăm atenția și spre partea frumoasă a vieții, cea care ne-a lipsit. Arta.
Dată fiind volatilitatea condițiilor sanitare, orice alegere trebuie verificată înainte de cumpărarea biletelor și chiar desfășurarea evenimentului, în sine.
#BUCUREȘTI
Sala Radio
9 martie, ora 19.00
Orchestra de Camera Radio, avându-l la pupitru pe dirijorul Christian Ciucă iar solist la pian pe tânăra, 21 de ani, Kira Frolu. Un elogiu adus tinereții. Compozitorii și solista sînt „vinovații”.
„Concertul nr. 9 în Mi bemol major pentru pian și orchestră, Jeunehomme” de W.A. Mozart. 21 de concerte pentru pian, plus unul pentru 3, respectiv două piane. „Concertele – i-a scris Mozart tatălui său – sunt o încrucișare între prea dificil și prea ușor, sunt foarte strălucitoare și plăcute auzului, firesc, fără a cădea în extravaganță și banalitate.
Ici și colo, chiar și cunoscătorii pot primi satisfacții, dar, în așa fel încât, necunoscătorii să rămână mulțumiți, fără să știe de ce”. Cu alte cuvinte, fan sau nu Mozart, ascultător frecvent sau nu…. încântarea e garantată.
Compoziția a fost dedicată pianistei, fiica coregrafului Jean Noverre, Jenové. Un stil, galant cu armonii grațioase care solicită abilități tehnice speciale, de care pianista a dovedit că beneficiază din plin.
Partea a doua, „Concert sacru pentru solo, cor, coarde și continuu Dixit Dominus” de . G. F. Handel (22 de ani). În Dixit Dominus găsim multă frumusețe, dăruită cu generozitate, într-o partitură plastică și luxuriantă, plină de vitalitate ce emană energie pozitivă. Există și un secret, vocile umane, soliștii și corul care practic îți îmbălsămează ființa cu acea evlavie specifică muzicii sacre.
Detalii și bilete pe siteul orchestreradio.ro
11 martie, ora 19.00
Orchestra Națională Radio, sub bagheta maestrului Leo Hussain, ne va încânta cu un program interesant și inteligent construit.
În prima parte, numitorul comun este Carl Maria von Weber. Atras de orientalismul piesei „Turandot” de Friedrich Schiller (produsă chiar de Goethe), subiect preluat de acesta de la Carlo Gozzi, Weber ne-a lăsat o superbă lucrare cu aer oriental. Majoritatea este familiară, însă, cu celebra operă pucciniană, „Turandot”, care revine la Gozzi și pentru că, normal, considerau că Schiller și Weber ruinaseră piesa compatriotului lor.
A doua lucrare, „Metamorfoze simfonice pe teme de Weber” de Paul Hindemith, este un omagiu adus compozitorului, muzicii sale superbe, dar destul de rapid uitată. Ajuns în America, fugind din calea celui de-al doilea Război Mondial, coregraful rus, deja naturalizat, Léonide Massine îi propune să compună muzică pentru un balet pe temele lui Weber. Baletul nu s-a concretizat, dar am rămas cu partitura simfonică.
Lucrarea are formatul unei suite care va fi, până la urmă, folosită chiar de Balanchine. Varietatea cromatică, timbrele și ritmurile în care se scaldă compoziția sînt sublime cu arome puternice jazzy și exotice.
Cu ultimul opus din program rămânem tot în sfera relației muzică-dans. „Dansuri simfonice, op 45” de Sergei Rahmaninov. De data aceasta, un dans macabru, testamentar. Lucrarea este scrisă de „doi compozitori”, rusul și americanul Rahmaninov (era stabilit în SUA, alungat de bolșevici). Cu teme de inspirație folclorică, dar cu sound americanizat, o parte orchestrală amplă. Compoziția are un efect direct puternic.
Detalii și bilete pe siteul orchestreradio.ro
#ORADEA
Sala de concerte „Enescu – Bartókˮ
10 martie, ora 19.00
Orădenii au norocul unei seri Antonín Dvořák, nimic mai perfect. Orchestra filarmonică va fi dirijată de Ignat Mihnea iar solistul serii va fi foarte tânărul și talentatul violoncellist orădean Jan Sekaci. L-am ascultat cu ocazia Concursului Internațional „George Enescu” și mi-a plăcut foarte mult sunetul său catifelat, interpretarea nuanțată, ușurința tehnicii (video accesibil pe siteul Festivalului).
Chiar mirată că, în faza finală a ajuns un violoncelist sub clasa sa și a altora. Desigur, putem argumenta că există loc de perfecționare, dar în cazul său talentul chiar se percepe, se simte. Mi-e foarte greu să înțeleg de ce nu putem să-l vedem în București.
Lucrarea interpretataă de el este „Concert pentru violoncel și orchestră în si minor, op.104”
O bijuterie sub toate aspectele. În prima parte, în prezentarea temei, simțim fervoarea romantică, pentru ca mișcarea centrală să atingă apogeul. Cantabilitatea baritonală a violoncelului se îmbină cu contrapunctul instrumentelor de orchestră cu o intensitate dramatică extraordinară. Este genul de experiență pe care odată trăită nu o mai poți uita.
În deschidere, din cele 8 „Dansuri Slave”, op46, orchestra le va prezenta pe primele și ultimele două. Nu voi insista, cei din sală vor recunoaște frumoase teme populare.
Detali pe siteul filarmonicaoradea.ro
#IAȘI
Casa de Cultură a Studenților
11 martie, ora 19.00
Un concert aflat sub zodia tinereții și a sărbătorii primăverii și femeilor. Filarmonica „Moldova” va fi dirijată de poloneza Justyna Kwarcińska, o veche și apreciată cunoștință, iar la pian, tânăra Mihaela Manea (poate fi ascultată pe siteul festivalului „George Enescu”). Repertoriul ales pentru acea seară este deosebit de orfertant.
„Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do minor, op. 37” de L.v. Beethoven. Este, cred, prima lucrare pentru solo și orchestră în care geniul lui Beethoven nu mai poate fi confundat, asimilat etc. Pianul are un dialog palpitant, viguros, cu accente lirice și dramatice cu orchestra. Este o piatră de încercare pentru orice pianist, dar tânăra Manea are în portofoliu său sensibilitatea și tehnica necesare pentru o interpretare memorabilă.
Iar frumusețea serii nu se va sfârși aici. Se va încheia cu extraordinara „Simfonia nr. 92, în sol major, Oxford” de J. Haydn. O călătorie printre oaze de liniște și ritmuri tumultoase în culori inimaginabile. Fără a adăuga că supercantabilitatea lucrărilor lui Haydn le face, prin definiție, foarte iubite de public.
Detalii pe filarmonicais.ro
