În martie, un nou anotimp, în sfârșit, va sosi, ușurând și încălzind drumurile noastre spre sălile de concerte. Un nou ritual al primăverii cu noi audiții în luna în care, anual, omagiem eternul feminin.
#BUCUREȘTI
31.03, ora 19.00 Sala Radio
Unul dintre cei mai mari dirijori români, Christian Badea, va urca pe podiumul Orchestrei Naționale Radio pentru a conduce un concert cu unul dintre cei mai tineri pianiști de la noi. O întâlnire providențială între generații.
Eva Garet va fi protagonista Concertului nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră, op. 23 (1874-1875) de P.I.Ceaikovski. O lucrare cu mare încărcătură emoțională (cum ar putea fi altfel), e ca o plasă care, odată aruncată, te imobilizează cu senzații dramatice, tandrețe, lirism, poezie.
Una dintre cele mai cunoscute compoziții ale sale, chiar dacă nu așa de populară ca „Spărgătorul de nuci” sau „Patetica”, concertul, în sine, este ca o paletă pe care se amestecă culorile. Dialogurile între solist, căruia i se cere o virtuozitate ieșită din comun, și orchestră sînt tumultoase, variate ca intensități contrabalansate de pasaje meditative.
În partea a doua, din aceeași perioadă, J. Brahms va fi prezent în program cu Simfonia nr. 2 în Re major, op. 73 (1877). Aimez-vous Brahms?
Dar fără să banalizăm, mergând în locurile comune, această simfonie este de o frumusețe pe care nimeni nu o poate contesta, fie că îi place sau nu Brahms.
Probabil, specialiștii ar spune că este un summum al spiritului germanic muzical. Ascultătorul de rând se va bucura de țesătura compozițională de o densitate extremă, o complicată împletitură de teme dizolvate într-o masă fluidă.
Informații și bilete aici.
#Ploiești
30.03, ora 19.00, Filarmonica „Paul Constantinescu”
Orchestra Filarmonicii și dirijorul Ovidiu Bălan vor prezenta un program frumos și destul de inedit pentru scenele noastre. Vor fi prezenți patru dintre tinerii soliști ai țării, Maria Marica – vioară, Cornelius Zirbo – violoncel, Jan Sekaci – violoncel și Cadmiel Boțac – pian. Astfel, filarmonica participă la construcția noii generații de muzicieni, promovând tineri multiplu premiați, cea mai cunoscută fiind Maria Marica, câștigătoarea Concursului „George Enescu”, secțiunea vioară, de anul trecut.
Programul pe care tinerii care îl prezintă e foarte plăcut și luminos.
Melodii Lăutărești pentru violoncel și orchestră (Zingaresca), op. 20 (1877) de P. de Sarasate este, de fapt, o compoziție pentru vioară care de-a lungul timpului a avut numeroase transcripții, violoncel, chitară etc, iar după ce fi-va ascultată, toată lumea va înțelege și de ce atâta puritate și melodicitate se regăsesc între barele acestei partiturii.
Rapsodia Ungară pentru violoncel și orchestră, op. 68 (1893), de D. Popper. David Popper este numele care nu lipsește din listele de „must” ale concursurilor de violoncel.
A fost un zeu al violoncelului, nu numai ca profesor, dar și ca compozitor, el fiind autorul bibliei studiilor pentru violoncel cu „40 de studii: Violoncel, studii avansate, op. 73”.
Rapsodia este o piesă absolut spectaculoasă, atât pentru virtuozitatea instrumentistului, cât și melodic, pentru ascultător, având la bază compoziții populare maghiare (ca Liszt sau Brahms).
Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră, op. 37(1800-1602) de L. van Beethoven. Pianist și compozitor, Beethoven nu putea decât să-și mute propria viziune dialectică, solo-orchestră, în noua compoziție.
Acumularea de tensiuni, cadenze virtuozice rezolvate în combinații timbrale melodioase, pianissimo, aduc aminte de Mozart, dar, mai ales, dezvăluie, din nou, geniul beethovenian.
Tot cu Beethoven se va încheia seara, Triplul concert în Do major pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, op. 56 (1803-1804). Pagini de creație care nu apar des în programele de concert, cunoscut ca drept primul concert conceput pentru acest ansamblu în contextul clasicismului.
Dar în muzica clasică recordurile nu au nicio importanță, doar cât de repede te aruncă în starea de visare. Concertul e o nouă pagină plină de idei rafinate și sonorități persuasive. Soliștilor li s-au pregătit contribuții strălucitoare prin pasaje pline de energie.
Concertul poate fi urmărit și online.
Informații și bilete aici.
#CRAIOVA
03.03, ora 19.00, Filarmonica „Oltenia”
Craiova își primește una fiicele sale, care i-a reprezentat cu mândrie pe olteni pe scenele lumii, pianista Adela Liculescu.
Orchestra simfonică a Filarmonicii Oltenia, dirijată de Constantin Grigore, va deschide programul serii cu Povestea muzicală „Petrică și lupul”, op. 67 (1936) de Serghei Prokofiev. O poveste simfonică, care sub aparența unei muzici simple, are toate atributele unei capodopere. Bogăție sonoră, combinații de solistici instrumentale, de multe ori, imitând sunete naturale, un univers întreg se deschide și te „înghite” înlăuntrul său.
Talentata Adela Liculescu se va prezenta în fața spectatorilor cu două lucrări de F. Liszt. Concertul nr. 2 în La major pentru pian și orchestră, S. 125 (1849).
Fantezia pe teme populare maghiare pentru pian și orchestră, S123 (1849). Devenit simbolul pianului, compozitorul Liszt, nu putea duce decât la nivelul următor forma de exprimare a instrumentului său preferat.
Acest lucru s-a întâmplat și poate fi experimentat pe viu în acest concert. A ridicat la nivel de normă termenii celui mai evident dinamism, a adus acea mobilitate vie, menită să schimbe arhitectura virtuozică și timbrală în definirea oricărui context simfonic.
Fantezia este varianta pentru pian și orchestră a „Rapsodiei maghiare contemporane nr. 14”. Ca peste tot, compozitorii au fost dintotdeauna fascinați de muzica lăutărească, de pasiunea degajată de muzica țigănească. Iar Liszt a știut să o surprindă cât se poate de relevant și în această lucrare.
Informații și bilete aici.
#ARAD
02.03, ora 19.00, Sala Palatului Cultural
În seria Medalion Johannes Brahms, Filarmonica din Arad, dirijată de Hermann Szabolcs, cu solistul serii, violonistul Valentin Șerban vor dedica ambele momente ale serii geniului brahmsian.
Concertul pentru vioară și orchestră în re major, op.77 (1878). Pe Valentin Șerban l-am prezentat de foarte multe ori, nu numai pentru că a câștigat ediția 20/21 a Concursului Internațional „George Enescu”, că asta s-a întâmplat doar odată, ci pentru faptul că e foarte solicitat pe scenele de concerte, interpretările sale având o emoție anume, o încărcătură unică.
Concertul, în sine, este un fel de oglindă a lui Brahms, are și avantajul de a fi devenit popular, în special prin folosirea mișcării a treia în gingle-uri de emisiuni sau prezentări evenimente, dar, mai ales, folosirea divinei muzici în seriale și în filme.
La acest capitol, probabil, cel mai celebru exemplu, și, spun eu, cel mai elocvent în ceea ce înseamnă puterea muzicii clasice pentru cinematografie, fiind filmul lui Paul Thomas Anderson, ”There Will Be Blood”.
Fără avânturi dramatice, doar cu îmbinări de umbre și lumini, concertul are o putere magică de a fermeca și însufleți pe oricine.
Simfonia a IV-a în mi minor op.98 (1885) este ultima compusă de Brahms și, poate, cea mai cântată. Și rămânând consecventă cu exemplele cinematografice, în filmul ”Tree of Life”, regizat de Terrence Malick, rămâne iconică secvența în care Brad Pitt, Mr. O’Brien, își conduce familia să asculte Brahms, a IV-a. O construcție maiestuoasă plină de sentimente contrastante, sfâșiată de o melancolie profundă și neliniștită.
Sonoritățile orchestrale, căile armonice, varietatea de nuanțe expresive sunt o mostră a romantismului.
Informații și bilete aici.
#CLUJ
17.03, ora 19.00, Colegiul Academic
Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, având la pupitru pe dirijorul David Crescenzi, Cornel Groza dirijorul corului, vor prezenta, cum e și ușor de ghicit, un concert vocal- simfonic.
Pentru această seară, dirijorul a apelat la cunoscute și consacrate voci lirice, Luiza Fatyol-soprană
Orsolya Veress-mezzosoprană, Remus Alăzăroae-tenor, Beniamin Pop-bas, ceea ce va face ca Messa da Requiem (1874-75) de Giuseppe Verdi să fie o experiență greu de uitat.
Requiem-ul lui Verdi este despre marile teme ale spiritualității, căutarea credinței, frica de moarte sau, mai bine zis, ce ne așteaptă în continuare, și mai presus de toate, a terorii că în acest „după” nu există altceva decât neant. O structura muzicală grandioasă, cu o putere expresivă muzical divină menită să liniștească.
Ca o intrare într-o gigantică catedrală, ascultătorul, încă de la primul arpegiu al violoncelului, va pleca într-o călătorie inițiatică copleșitoare. Clujenii melomani vor avea parte de un moment de grație.
Informații și bilete aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
