Nu știu dacă e prima operă pusă în scenă independent, adică, fără subvenție de la stat, dar sigur a fost prima pe care am văzut-o eu. Cu încă trei premiere. Cel care s-a „strecurat” în scaunul regizorului este, în mod normal, critic de operă, Alexandru Pătrașcu.
5 stele din 5.
Un switch à la Jean-Luc Godard. Și la fel, a făcut-o foarte convingător. De asemenea, protagoniștii au cântat primele lor roluri în operă. La Serva Padrona de Giovanni Battista Pergolesi, cred că este o premieră și pentru Sala Dalles, nu știu dacă a mai fost operă prezentă acolo.
N-am să insist cu subiectul, cum spuneam încă din recomandări, totul este foarte bine pregătit și prezentat pe site-ul de eveniment aici.
Nici cu muzica nu voi insista, pentru că toate comentariile mele despre muzica barocă, early music, în general, sînt la superlativ. Așa mi-am făcut intrarea, din întâmplare, copil fiind, în muzica clasică, și prima dragoste nu se uită niciodată. Iar cei cinci muzicieni aflați pe scenă au interpretat-o nu numai foarte bine, ci și foarte viu.
Sînt trei personaje. Unul are rol mut. Uberto este interpretat de baritonul Andrei Marinache,
Serpina de soprana Cleopatra David. Date din biografiile întregii echipe găsiți aici.
Pentru că este primul care are cea mai dezvoltată parte, Marinache a furat scena. Un timbru baritonal catifelat cu nuanțe de tenor. Un balans foarte plăcut urechii. În general, auzul trebuie să simtă pulsații de diverse frecvențe, altfel, intri în „aritmie” auditivă.
Citește și: FOTO Ce poți face cu o jucărie stricată? O expoziție. Dar cu un băț de frigăruie?
Cleopatra David nu e chiar o necunoscută, știam la ce să ne așteptăm. Partea cu adevărat sublimă, a fost, însă, potrivirea timbrală a vocilor, probabil, lucrul cel mai greu de realizat într-un spectacol de operă. Totul a sunat rotund, a curs ca de la sine. De aceea marile teatre lucrează pe bază de invitați, nu de angajați.
Pe zona muzicală, plăcerea a fost superlativ. Chimia dintre orchestră și cântăreți a făcut seara să urce emoția la cote maxime.
Evident, montarea era miza. De două ori. Finanțare parcimonioasă și realizarea dată de un critic!
Am să fiu scurtă și la obiect.
În vară, la Bucharest Opera Festival, Opera de stat din Timișoara s-a prezentat cu acest spectacol în regia lui Silviu Purcărete. Montarea sa a fost 100% în spiritul timpului. De la instrumente la costume, până și materialul folosit la decor, lemnul, au vrut să creeze atmosfera. Când ai un buget generos, poți să faci ce vrei.
La Sala Dalles, nici mărimea scenei și nici constrângerile bugetare nu permiteau, dar ideea transpunerii subiectului în zilele noastre a fost și marele câștig care pune, din start, montarea peste cea de la Timișoara. Uberto este tânărul de astăzi, cu reușite în carieră, deci și cu bani, nerd-ul acaparat de calculator, de jocuri, care, nu are timp să socializeze, prin urmare, nici să facă cunoștințe noi.
Nu e vreo noutate că tot mai mulți apelează, fie la site-urile de dating, fie la consilieri maritali, în cazul nostru Vespone, atunci când vine vorba de însurătoare.
Serpina, care intrase pe sub pielea stăpânului, deși acesta nu recunoștea, apelează la serviciile aceluiași Vespone pentru, ca într-un joc pe computer, a-l convinge pe Uberto că ea este femeia potrivită pentru el. Vespone fiind în această variantă prezent doar în imaginea care îți apare pe telefon la profilul sunat. Scenografia simplă, sugerând și o cameră de zi, dar și un birou, până la urmă, locurile unde ne petrecem cele mai multe ore dintr-o zi.
Citește și: S-au pus în vânzare biletele pentru festivalul Astra Film
Cu câteva șarje ce amintesc de știrile care ne domină viața chiar acum, războiul din Ucraina, perioada pandemică și atitudinea față de vaccinuri sau nelipsitele băuturi energizante. O reprezentare simplă, chiar austeră, care face ca totul să fie viu, credibil, și foarte antrenant. Mișcarea scenică și mimica au fost foarte bine găsite și convingătoare.
Per total, o încântare de văzut și auzit. Ne-ar plăcea să vedem și operă montată independent. Teatrul a dovedit că o poate face foarte bine, uneori, chiar mai bine decât la stat, dar opera are cu totul alte costuri și alte cerințe pentru audiție.
Foto: Dragoș Cristescu
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
