Comisia de la Veneția a emis o reacție de urgență cu privire la legile justiției promulgate săptămâna aceasta de către președintele Klaus Iohannis. Organismul internațional arată că nu a avut timp să analizeze în detaliu cele trei acte normative, căci au fost adoptate și promulgate în mare grabă, dar consideră că acestea reprezintă un pas pozitiv pentru reglementarea justiției din România.
Totuși, face 4 recomandări pentru o nouă revizuire a legilor, astfel încât să se reglementeze și aspecte care nu au fost adoptate în actuala legislație.
Comisia de la Veneția nu a analizat cele trei legi în detaliu
Comisia de la Veneția regretă că autoritățile române nu au solicitat și nu au așteptat un aviz cu privire la cele trei proiecte de legi privind sistemul de justiție din România pe care le-au adoptat în viteză și pe care președintele Klaus Iohannis le-a adoptat în această săptămână.
Este vorba Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea organizării judiciare și Legea privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor.
Autoritățile din România au lăsat în sarcina Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) să facă această cerere, dar au solicitat apoi adoptarea avizului în procedura de urgență.
„În cadrul procedurii de urgență, nu a fost posibil să se acopere toate aspectele celor trei legi foarte detaliate și lungi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și nivelul lor de detaliu fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică.
Prin urmare, acest aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022”, se arată în opinia de urgență emisă de către Comisia de la Veneția făcută publică pe 18 noiembrie 2022.
Practic, Comisia a analizat doar ce a semnalat APCE.
Problemele identificate de Comisia de la Veneția
Comisia de la Veneția critică faptul că noua procedură de numire a procurorilor de rang înalt îi conferă ministrului Justiției rolul decisiv.
„Ministrul Justiției va selecta candidații și va face o propunere motivată pentru fiecare dintre funcțiile de conducere”, prevede legea promulgată de președintele Klaus Iohannis
„Acest lucru nu este în conformitate cu recomandarea anterioară a Comisiei de la Veneția de a atribui un rol major secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ministrul Justiției a subliniat, în discuţiile avute, că potrivit Constituției, acesta are autoritate asupra procuraturii, nu CSM”, se menționează în raportul Comisiei de la Veneția.
Pe de altă parte, organismul internațional remarcă faptul că un articol din lege permite respingerea măsurilor luate de procurori în dosarel nu numai de către procurorul ierarhic superior, ci și direct de către procurorul general, atunci când acesta constată că acestea sunt nelegale sau neîntemeiate.
„Astfel, procurorul general, care este numit de autoritățile politice, va putea interveni direct în fiecare dosar individual din țară, fără a fi nevoie să transmită instrucțiunile pe cale ierarhică, până la procuror. Posibilitatea intervenției directe ar putea fi folosită abuziv pentru a preveni urmărirea penală justificată în cazuri specifice. (…) Posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorului poate fi problematică”, se arată în document.
4 recomandări pentru o situație mai bună
Comisia de la Veneția face mai multe recomandări pentru modificarea legilor cu privire la sistemul judiciar:
1. ar trebui introdusă o selecție competitivă și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții instanțelor și parchetelor;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șefi DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui numiți pentru mandate mai lungi, dar fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia Ministerului Public, atunci când consideră că procedurile de urmărire penală sunt nelegale sau neîntemeiate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă procurorilor pe cale ierarhică;
4. ar trebui să se prevadă expres prin lege că poliția judiciară nu raportează asupra activității lor ministrului de Interne.
„În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanță condițiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice țară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică.
Instituțiile și dispozițiile bine formulate pot fi ignorate în practică sau interpretate într-un mod diferit de sensul propus. În timpul pregătirii seriei sale de avize pentru România, Comisia de la Veneția a aflat că există uneori opinii destul de diferite cu privire la ceea ce sunt sau ar trebui să fie chestiuni de fapt.
Prin urmare, este esențial ca toți actorii relevanți pentru sistemul judiciar din România (judecători, procurorii, ministrul justiției și președintele Republicii) să lucreze împreună într-un spirit de cooperare loială pentru a se asigura că justiția este aplicată în mod corespunzător în România”, mai arată reacția de urgență.
Comisia de la Veneția anunță că rămâne la dispoziția autorităților române și a Adunării Parlamentare pentru asistență suplimentară în această problemă.
Comisia de la Veneția, reac… by
Comisia de la Veneția constată și aspecte pozitive
Având în vedere că acesta este un aviz urgent, Comisia de la Veneția a comunicat că nu poate exclude ca în cele trei legi să existe și alte aspecte care pot fi problematice.
Dar se pare că, în ansamblu, legile par să se îndrepte în direcția bună, susțin membrii Comisiei.
„Comisia de la Veneția constată mai multe elemente pozitive, în primul rând că în prezent nu pare să existe o ingerință politică în activitatea DNA.
Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă în grabă, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri asigură un grad pozitiv de transparență.
De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor-șefi către procurorii subordonați trebuie să fie în scris și să respecte legea. De asemenea, trebuie motivate atunci când contrazic o decizie a unui alt procuror din subordine”, mai arată Comisia de la Veneția.
De asemenea, procurorul general nu are puterea de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT, potrivit noilor legi.
„În sfârșit, este pozitiv că verificările efectuate de către ministrul Justiției se pot referi doar la chestiuni manageriale”, se arată în documentul emis de Comisia de la Veneția.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
