În legătură cu Secţia specială, un anumit domn declara ieri:
- Comisia de la Veneţia nu dă ordine României, ci avize Consiliului Europei;
- Curtea de Justiţie a UE a decis că SIIJ nu contravine dreptului UE.
Respectivul induce în eroare populaţia cu două aserţiuni: una trunchiată (privind rolul de funcţionare a unei instituţii înfiinţate e Consiliul Europei), cealaltă falsă (privind un act oficial emis de un organism al Uniunii Europene).
- Prima aserţiune: Comisia de la Veneţia nu poate spune României ce să decidă cu privire la SIIJ, căci rolul acesteia e doar să dea avize Consiliului Europei.
Este suficient să citim Statutul sau pentru a ne lămuri ce este Comisia de la Veneţia:
- este un organism înfiinţat de Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei;
- este consultativ;
- consultanţa se dă organismelor membre ale CoE sau statelor membre ale Consiliului Europei;
- cooperează cu statele membre şi cu cele nemembre;
- scopul său este să apropie sistemele diferite de drept.
De aici înţelegem că în chestiunile date în competenţa sa (stabilirea sau revizuirea Constituţiilor, modificarea legilor electorale, modificarea legilor justiţiei) le dă sfaturi ţărilor cum să procedeze. Aceste opinii nu sunt obligatorii, dar sunt standarde internaţionale minime de respectat şi asta chiar în toate ţările, nu doar în cele consiliate – adică ceea ce numim „soft law” la nivel european.
Cine cercetează puţină istorie europeană juridică descoperă că discuţiile despre Comisia de la Veneţia au pornit de la necesitatea de a avea în Europa un cadrul legal care să ofere regulile pentru corecta funcţionare a instituţiilor democratice şi care să ofere garanţii împotriva arbitrariului exercitării puterii. Au fost vizate în special ţările din Europa Centrală şi de Est. Comisia oferă, până la urmă, un ghid pentru corecta interpretare a normelor constituţionale naţionale. Se are în vedere o aşa numită „moştenire comună constituţională”, care face apel la principii axiomatice referitoare la statul de drept, democraţie şi drepturile omului. Opiniile sale sunt sugestive, iar apelarea la această Comisie arată dorinţa statului de a respecta valorile împărtăşite la nivel european.
În cazul Secţiei speciale, Parlamentul are în lucru un proiect sub acest aspect şi România, prin ministrul justiţiei, a solicitat părerea Comisiei de la Veneţia. Aceasta a comunicat la 3 iulie 2021 că „salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT și înțelege că primul pas urgent al acestei reforme mai ample este desfiinţarea Secției responsabilă de investigarea infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar.” (para. 68).
- A doua aserţiune: SIIJ nu este contrară dreptului UE, acest lucru fiind stabilit de CJUE.
Este suficient să citim ce scrie CJUE în hotărârea din 18 mai 2021: Prin modificările din anul 2018 s-a înființat Secția specială. CJUE a decis că: o astfel de structură de parchet poate fi înființată numai dacă sunt justificări obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției (para. 213) – or, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege prin care s-a înființat SIIJ nu conține vreun argument (para. 215); existența SIIJ este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (para. 216); se permite formularea abuzivă a unor plângeri împotriva magistraților mai ales în cauze complexe și de corupție, pentru a transfera dosarul de la parchet la SIIJ (para. 218); în Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat că instituția acționează ca un instrument de presiune politică și că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare corupție (para. 219); are un număr redus de procurori care nu sunt specializați (para. 222).
Concluzie:
- Niciun organism internaţional nu dă „ordine” unui stat.
- Comisia de la Veneţia dă sfaturi juridice structurilor din cadrul CoE.
- Comisia de la Veneţia dă sfaturi şi ţărilor, membre sau nu ale CoE.
- Faptul că salută desfiinţarea SIIJ nu înseamnă că pentru România acest lucru este indiferent.
- CJUE critică atât motivele înfiinţării SIIJ, cât şi modul său de funcţionare.
- Decizia de desfiinţare a SIIJ aparţine Parlamentului care a înfiinţat-o, iar argumentele aduse de CJUE acum două luni, de Comisia Europeană în cadrul MCV acum o lună şi de Comisia de la Veneţia acum câteva zile sunt suficiente.
Articol preluat de pe blogul „Judecător Doctor Cristi Danileț”
