Comisia Europeană anunță că nu a respins PNRR trimis de România, așa cum au susținut liderii PSD după apariția în presă a unor documente în care Comisia a cerut clarificări României, potrivit unui răspuns transmis de un purtător de cuvânt al Comisiei pentru G4Media.ro. Executivul european a arătat însă că România a cerut o extindere a evaluării PNRR.
”Comisia a primit planul de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și a început evaluarea planului. Acest proces este în curs, așa că informația potrivit căreia Comisia Europeană a respins planul României nu e corectă”, arată executivul european în răspunsul pentru G4Media.ro.
Mai mult, instituția condusă de Ursula von der Leyen arată că ”aceste schimburi (de opinii – n.red.) sunt perfect normale și reprezintă o parte a procesului de evaluare, așa cum e prevăzut în Regulamentul RRF, articolul 19.1 (RRF este mecanismul UE prin care este reglementat modul de alocare pentru planurile de reziliență ale statelor membre”.
Comisia Europeană mai arată că Romania a cerut o extindere a perioadei de evaluare, acceptată de Comisie. Potrivit informațiilor G4Media.ro, România a cerut în plus o lună pentru evaluare, iar celelalte state membre care au cerut o asemenea extindere sunt Suedia, Slovenia, Polonia și Croația. În plus, alte patru state membre nu au trimis nici până acum Comisiei Europene planurile naționale de relansare, moment în care și ele ar putea cere o extindere a perioadei de evaluare.
Reacția Comisiei Europene vine după ce în presă au apărut o serie de observații la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis formal de România la 31 mai, potrivit unor documente consultate de G4Media.ro. Liderii PSD au acuzat guvernul de incompetență și au susținut că PNRR ar fi fost respins de Comisie.
Răspunsul integral al Comisiei Europene:
As a rule, we don’t comment on leaked documents.
• The Commission has received the recovery and resilience plan of Romania and has started its in-depth assessment of the plan. This process is ongoing so the information that the Commission has rejected the Romanian plan is not correct.
• During the whole assessment period, the Commission is in constant contact with all Member States, including Romania, on the contents of their recovery and resilience plans.
• These exchanges are an entirely normal and expected part of the assessment procedure as foreseen in the RRF Regulation [Article 19.1].
• The aim is to clarify any potential open questions by, for instance, seeking additional information.
• While we are undertaking our assessment of the plans we have received, we will not be able to comment on individual measures or provide a preliminary assessment.
• Our assessment will be published as a proposal for a council implementing decision, accompanied by a staff-working document explaining the Commission views on the plan.
• Romania has asked for an extension of the assessment period, to which we agreed.
Comisia Europeană a remis guvernului o serie de observații la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis formal de România la 31 mai, potrivit unor documente consultate de G4Media.ro. Mecanismul de feedback e unul prevăzut de regulamentul european care guvernează mecanismul de reziliență și permite Comisiei Europene să ceară fiecăruui stat membru informații suplimentare despre proiectele trimise pentru finanțare.
În documentele consultate de G4Media.ro, Comisia Europeană semnalează o serie de erori, inadvertențe și lipsuri din documentația trimisă de România: standarde de cost inexistente sau fără justificare, diferențe între sumele cerute, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente etc.
- Iată câteva dintre observațiile critice ale Comisiei Europene:
La subcapitolele Cadastrul Apei și echiparea ANAR (Administrația Națională Apele Române) cu stații de monitorizare, Comisia Europeană reclamă faptul că nu a fost furnizată metologia de realizare a costurilor
La subcapitolul Împăduriri, Comisia Europeană reclamă lipsa metodologiei de calculare a costului final
La subcapitolele legate de ecologizarea Deltei Dunării și implementarea unui sistem pentru sturionii sălbatici, Comisia cere sursa studiilor care au stat la baza estimării de cost a proiectelor respective
La subcapitolul legat de căile ferate, Comisia Europeană are mai multe observații:
– diferențe între sumele prevăzute pentru unul și același proiect, așa cum apar în tabele diferite
– costuri ”anormal de mari” pentru refacerea liniilor Cluj – Bihor și Arad – Timișoara – Caransebeș
La subcapitolul infrastructură rutieră, Comisia Europeană cere mai multe detalii despre costurile necesare pentru sistemul de taxare și cere defalcarea costurilor pentru fiecare din cele 129 de ”puncte negre” – zone cu frecvente accidente auto, pentru a putea evalua mai bine proiectul
La subcapitolul metrou, Comisia arată că ”nu e clar dacă cele 30 de garnituri de tren sunt incluse în bugetul de 600 de milioane de euro cerut”. De asemenea, Comisia întreabă România dacă acestea vor putea fi achiziționate până în 2026, anul în care trebuie finalizate toate proiectele din PNRR.
La subcapitolul Reabilitarea clădirilor rezidențiale, Comisia Europeană arată că ”Prezentarea costurilor pentru investiție este confuză”
Fondul local pentru tranziția verde și digitală: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește” și cere costurile defalcate pe fiecare sub-unitate de investiții: mobilitate urbană, digital.
Turism și cultură: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește”
Sănătate – subcapitolul infrastructură spitalicească nouă: Comisia arată inadvertențe între costurile dintr-un fișier Excel și cele dintr-un fișier Word. Astfel, totalul prevăzut într-o parte este de 570 milioane de euro, iar în altă variantă este 517 milioane euro
Infrastructură socială – Informațiile furnizate nu includ o metodologie detaliată și verificabilă
Întărirea dialogului social: Nu există nici o justificare pentru costuri
Subcapitolul Eficientizarea achizițiilor publice: Nu au fost furnizate documente justificative. Costurile detaliate pentru componenta de profesionalizare au fost furnizate, dar nu și o explicație validă pentru acihizițiile centralizate la nivel regional
Capitolul România educată: Pentru a ține mai bine socoteala costurilor, vă rugăm să inserați costuri pe fiecare investiție, nu să amestecați toate investițiile la un loc. Numele date unor investiții sunt lipsite de acuratețe, vă rugăm să le îmbunătățiți
La construcția de creșe, Comisia Europeană arată că tabelul cu costuri citează studii existente, fără a le indica însă.
De asemenea, Comisia Europeană arată că există un cost ”neclar” de 100.000 milioane euro legat de subcapitolul ”reducerea abandonului școlar”
La subcapitolul ”Școli verzi”, Comisia arată că justificarea costului e bazată pe cercetări de piață, deși ar trebui utilizat costul național standard sau costurilor altor proiecte europene
La subcapitolul ”echiparea laboratoarelor școlare”, Comisia atenționează că există diferențe între calcule (707 milioane euro vs 711 milioane euro).
Și la alte subcapitole din ”România educată” sunt evidențiate fie lipsa standardelor de cost, fie lipsa de justificare a cheltuielilor.
La capitolul Managementul apei, Comisia arată că sunt folosite mai multe rate de schimb leu-euro, iar valorile calculate diferă de cele reale
Foto: Ursula von der Leyen, președinta Comisie Europene / Twitter
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
