Transparența finanțării partidelor politice și aplicarea regulilor aferente, dar și transparența acționariatului din instituțiile media sunt limitate și incomplete, arată Comisia Europeană în raportul despre statul de drept în România (2022 Rule of law Report), făcut public miercuri.
Partidele politice primesc finanțare publică pe baza numărului de locuri în Parlament, iar statul compensează toate costurile de campanie ale oricărui partid care primește mai mult de 3% din voturi, menționează Comisia Europeană, în raportul său.
„Întrucât legea prevede că aceste fonduri publice ar trebui să fie constituite dim cel puțin 0,01% din Produsul Intern Brut, au crescut exponențial. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică pe site-ul său informații referitoare la campaniile electorale, finanțarea partidelor, rapoarte lunare privind subvențiile și rezultatele supravegherii.
Cu toate acestea, datele colectate sunt limitate deoarece, contrar bunelor practici, partidele politice trebuie doar să enumere categorii de cheltuieli”, arată Comisia Europeană.
Raportul pe anul 2022 privind statul de drept în România menționează că AEP poate publica doar informații care au fost furnizate efectiv de partidele politice, iar regulile nu sunt aplicate sistematic.
„Deși donațiile private reprezintă doar o mică parte din finanțele partidelor, o organizație non-profit a identificat oameni care câștigă de zece ori mai puțin în fiecare an decât au donat unei formațiuni politice.
Evaluarea AEP se limitează la verificarea dacă cheltuielile declarate se potrivesc cu donațiile și nu este întreprins nici un audit și investigare amănunțită a cheltuielilor, așa cum ar fi recomandabil.
În plus, AEP poate impune sancțiuni bănești pentru nerespectarea prevederilor legale, dar acestea sunt disproporționat de scăzute”, arată Comisia Europeană.
Informațiile despre proprietari, greu de obținut
Transparența proprietății mass-media continuă să fie incompletă, constată Raportul privind statul de drept în România.
„În condițiile legii, Consiliul Național al Audiovizualului trebuie să asigure transparența organizării, funcționării și finanțării mass-media din sectorul audiovizual.
Informațiile despre proprietatea din media audiovizuală sunt disponibile în registrul societății și unele dintre aceste date sunt publicate și în raportul anual de activitate, dar nu sunt întotdeauna complete.
Companiile media care nu operează în domeniul audiovizual sunt supuse doar cerințelor (mai puțin extinse) pe care trebuie să le respecte orice altă companie din România”, arată Comisia Europeană.
Citește și: OPINIE | Daea, un ceaușist în guvern
Raportul constată că proprietarii de media trebuie să comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului informații despre structurile de proprietate, inclusiv acționarii.
„Totuși, este încă posibil ca o companie media să fie deținută de o altă companie, deținută la rândul său de o entitate înregistrată în străinătate. Mai mult, informațiile despre structura de proprietate a companiilor media nu sunt accesibile public fără un proces prealabil de înregistrare (la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau o companie privată) și plata unei taxe”, arată raportul din 2022 privind statul de drept în România.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
