Raportul Comisiei Europene privind situația statului de drept în statele membre UE face o radiografie a statului de drept din România. Experții vorbesc despre necesitatea ca numirile procurorilor șefi să se facă cu acordul CSM, despre decizia îngrijorătoare a CCR care a anulat o hotărâre a CJUE și de necesitatea unei noi strategii anticorupție.
Astfel, în legătură cu numirea procurorilor șefi, Comisia Europeană arată că există în continuare factori interesați de a numi procurorii șefi fără avizul conform al procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și amintește de numirea procurorului șef al DIICOT și al procurorului general în ciuda avizului negativ primit din partea Consiliului. „În 2020, doi dintre cei trei procurori de rang înalt au fost numiți în ciuda unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. În noul proiect de lege a justiției în curs de pregătire, ministrul justiției își propune să abordeze aceste preocupări propunând modificări ale procedurii de numire. În special, noile proiecte de lege propun consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, prin introducerea cerinței unui aviz obligatoriu al secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea propusă și că Președintele ar putea respinge numirea de mai multe ori în loc de o singură dată , în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția”, se arată în documentul Comisiei.
Critici la adresa CCR
CE amintește și de hotărârea Curții Constituționale care a desființat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, „o hotărâre a Curții Constituționale din 8 iunie 2021 ridică serioase semne de întrebare, întrucât pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului Uniunii. În această hotărâre, Curtea Constituțională nu a acceptat constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa preliminară din 18 mai 2021 și a pus sub semnul întrebării, în sens mai general, principiul supremației dreptului Uniunii. Aceasta a constatat că instanțele naționale nu sunt abilitate să examineze conformitatea cu dreptul Uniunii a dispozițiilor naționale declarate constituționale de Curtea Constituțională și că obligațiile care decurg din decizia MCV nu revin instanțelor naționale. Acest lucru poate constitui un obstacol semnificativ pentru instanțele chemate să aplice cerințele dreptului Uniunii prevăzute în hotărârea preliminară menționată anterior atunci când se pronunță asupra cauzelor, în special în ceea ce privește SIIJ”, se mai arată în document.
Despre SIIJ, Comisia mai arată că „este încă operațională și suscită în continuare motive de îngrijorare profundă în ceea ce privește funcționarea sa, deși secția a fost mai puțin activă în ultimul an”.
IJ nu răspunde în fața nimănui
În ultimii ani, instituțiile judiciare, chiar și Consiliul Superior al Magistraturii, „au subliniat că există preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecției Judiciare, invocând proporția ridicată a cauzelor introduse de Inspecție și respinse în cele din urmă în instanță, concentrarea tuturor proceselor decizionale la nivelul inspectorului-șef și limitele competențelor de supraveghere ale Consiliului Superior al Magistraturii”.
Un alt capitol vizează deficitul de personal din sistemul judiciar care „rămâne un motiv de îngrijorare”.
Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat, iar adoptarea unei noi strategii naționale anticorupție pentru perioada 2021-2025 reprezintă o prioritate-cheie pentru Guvern.
„Modificările aduse legilor justiției în perioada 2017-2019 au reprezentat un obstacol major în calea bunei funcționări a DNA, obstacol care va continua să existe atât timp cât acestea sunt în vigoare”, se mai arată în document.
Ministrul justiției: Să respectăm recomandările MCV
Față de acest raport, ministrul Justiției Stelian Ion arată că „Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cât și în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experți europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiției și de Guvern și ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desființarea SIIJ și refacerea competențelor DNA, DIICOT și ale parchetele de pe lângă Curțile de apel reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiție de îndeplinit, și anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă și foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiție ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiție”, susține Ion.
El mai precizează că raportul privind statul de drept „semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiției în perioada 2017-2019. Modificările propuse de Ministerul Justiției privind răspunderea materială a magistraților, numirea procurorilor de rang înalt, organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, sunt alte aspecte apreciate de Comisie. Cu privire la lupta împotriva corupției, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existența SIIJ asupra activității DNA, cu mențiunea că „desființarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilității DNA”. De asemenea, CE așteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, mai arată ministrul Justiției.
