În județul Timiș doar 10-12% din gunoiul produs de populație și de agenții economici este colectat separat și valorificat, potrivit președintelui Consiliului Județean, Alin Nica. Asta în condițiile în care județul are un depozit ecologic, construit cu bani europeni și de la bugetul de stat, peste 50 milioane de euro.
În județul Timiș serviciile de salubrizare sunt asigurate de RETIM Ecologic Service. Compania face curățenie, colectează și reciclează deșeuri de toate felurile, de la cele menajere și rezultate din construcții, până la deșeurile periculoase și se prezintă pe site ca un angajator important, cu peste 900 de angajați.
Firma româno-germană RETIM, în care consiliul local Timișoara deține jumătate din acțiuni, administrează și deponeul ecologic de la Ghizela, cu o capacitate de depozitare de 5,1 milioane metri cubi de deșeuri nepericuloase.
Povestea deponeului este lungă și pe alocuri dramatică. El s-a născut în chinuri în peste două decenii, din proiectul european Sistem integrat de management al deșeurilor-SMID, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013, Axa prioritară 2, cu peste 30 milioane euro. Cofinanțarea guvernamentală și fondurile atrase – ne-a comunicat CJ Timiș – este de 120.539.254 lei, adică alte aproximativ 20 milioane euro. Lucrările au mers încet, grevate de contestații în instanță și de întârzieri tehnice.
Inaugurat parțial în 2011, deponeul a spălat obrazul județului care se putea lăuda cu cea mai puturoasă gropă de gunoi situată la Parța, la 17 km de Timișoara. Groapa, devenită subiect de film, a fost închisă în 2009. După tatonări și opoziție din partea locuitorilor din zonă, s-a găsit locația de 60 hectare din comuna Ghizela, care poate găzdui cele 5 celule de depozitare, timp de 41 de ani. Prima și-a atins capacitatea și se află în faza finală de închidere, celula 2 a intrat în funcțiune. AM POS Mediu și DRI Timișoara au declarat deponeul de la Ghizela funcțional abia după șapte ani de la inaugurare, prin Raportul de verificare tehnică la fața locului cu nr.80.960/1.11.2018 .
Sunt funcționale în prezent Stația de tratare levigat, Stația de tratare mecano-biologică și Stația de compostare deșeuri verzi. Plus stația de sortare, singura din județul Timiș, și aceasta construită prin proiectul european. Dacă n-ar fi fost fondurile UE, am fi cărat și azi gunoiul la Parța.
În județul Timiș doar 10-12% din gunoiul produs de populație și de agenții economici este colectat separat și valorificat, potrivit președintelui Consiliului Județean, Alin Nica. Președintele Consiliului Județean speră că procentul va crește după ce va deveni obligatorie colectarea separată și pentru gunoiul biodegradabil.
„În acest moment colectăm separat doar 10-12% din gunoiul produs. Toate localitățile colectează selectiv, dar procentul este atât de mic deoarece hârtia, plasticul sunt mai ușoare decât gunoiul menajer. Dacă s-ar colecta separat gunoiul biodegradabil, atunci procentul ar crește. Vrem să facem obligatoriu acest lucru. Am cumpărat cu bani europeni compostoare, le-am distribuit în mediul rural, dar nu a fost suficient, fiindcă lumea nu prea le folosește, iar gunoiul biodegradabil tot în tomberon ajunge”, a explicat președintele CJ Timiș.
Acesta spune că în județ se colectează separat următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, plastic, sticlă și restul gunoiului în alt tomberon.
Avertismente și somații
România, atenționată repetat de Comisia Europeană-CE pentru neîndeplinirea standardelor privind gestionarea deșeurilor, riscă sancțiuni. În iunie 2021 CE a solicitat autorităților române să transpună integral noile norme ale UE privind depozitele de deșeuri, gestionarea deșeurilor și evitarea unor tipuri de ambalaje în legislația națională. Guvernul, consiliile județene și primăriile, mult mai preocupate de bătăliile politice, ignoră sistematic aceste somații. România se află pe penultimul loc în UE în ce privește reciclarea, deși a asumat până în 2020 să recicleze 50% din deșeurile municipale. În 2018 recicla 11% când media europeană era peste 47%, iar până la atingerea obiectivului România plătește penalități. Două proceduri de infringement pe Mediu se referă la gestionarea deșeurilor.
Proiectul SMID este finalizat doar în 13 din 37 de județe, 24 de proiecte fiind „fazate”, artificiul care a făcut posibilă continuarea proiectelor după încheierea ciclului de finanțare. Aradul și Timișul se află în acest grup „fruntaș”, alături de județele Sălaj, Mureș, Bacău, Sibiu, Neamț, Olt, Giurgiu, Hunedoara, Covasna, Bistrița-Năsaud, Argeș, Botoșani.
Ceea ce nu înseamnă că totul e în ordine. Un scandal în jurul suspiciunii de scurgeri de levigat în râul Timiș, adică a lichidului rezultat din depozitarea gunoiului, a pus pe jar conducerea RETIM la începutul anului trecut. Pe de altă parte, cetățenii din satele limitrofe comunei Ghizela s-au plâns de mirosurile emanate. Conducerea RETIM a explicat că duhoarea vine de la tratarea levigatului fiindcă „osmoza inversă produce hidrogenul sulfurat urât mirositor”. Consiliul Județean Timiș a cumpărat un biodesulfurator care va reduce mirosurile, dar echipamentul încă nu este în funcțiune.
Comisia Europeană monitorizează timp de cinci ani realizarea angajamentelor luate în proiectele SMID. Însă colectarea informațiilor se dovedește o problemă la fel de dificilă ca și colectarea deșeurilor. O hartă a situației colectării gunoiului pe fracții în fiecare județ din România, alcătuită din informațiile oferite de fiecare unitate teritorial-adminsitrativă, are numeroase pete gri, care indică lipsa datelor. Harta județelor Botoșani și Teleorman este pe trei sferturi gri, iar harta Timișului și a Bucureștilor este pe jumătate gri.
Colectarea selectivă, o problemă de educație
Timișorenii au învățat, încet și inegal pe cartiere, să selecteze plasticul în tomberon sau sac galben, iar de un an, să separe și resturile vegetale care sunt ridicate o dată pe săptămână de RETIM. Sticlele sunt depuse în containere speciale. Acestea sunt cele patru „fracții” de gunoi care se separă în municipiu, sau, în limbaj specializat, deșeuri reziduale, biodegradabile și reciclabile.
„Salubrizarea orașului Timișoara înseamnă un nou mod de colectare a deșeurilor menajere, recuperarea materialelor refolosibile și realizarea unui program de salubrizare stradală unitară a orașului. Prin introducerea europubelelor noul sistem de colectare se face la standarde europene”, menționează compania pe site-ul propriu, adăugând sloganul cam optimist „Oraș curat, locuitori fericiți!”.
Alte județe sunt mai avansate. În Covasna jumătate din localități separă patru sau chiar cinci fracții: hârtie-carton, plastic, sticlă, metal, deșeuri biodegradabile /reziduale. Bihorul e campion, cu peste 90% din localități angajate în selectare cu patru fracții. Există și codași: județele Olt și Dâmbovița separă o singură fracție, adică gunoi amestecat, nereciclabil, iar în mai multe localități lipsesc complet serviciile de colectare.
În vara acestui an, un control la stațiile de transfer operate în Timiș de Polaris Holding a dezvăluit numeroase abateri de la norme. Verificările au fost inițiate de Consiliul Județean după un incendiu la companie. Nereguli au fost constatate în timp și de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri-ADID Timiș.
„Echipa noastră de control a transmis reprezentanților Polaris să respectate prevederile Contractului de delegare prin concesiune a unor activități componente ale Serviciului Public de Salubrizare în județul Timiș nr. 9.468/24.07.2014 și a documentelor care fac parte integrantă din acesta. Începând de astăzi firma Polaris M Holding S.R.L are la dispoziție 30 de zile pentru a remedia 23 de nereguli găsite la Stația de Transfer Timișoara, 20 de nereguli găsite la Centrul de colectare din Jimbolia, 20 de nereguli găsite la Centrul de colectare din Deta, 15 de nereguli găsite la Centrul de colectare din Făget”, a comunicat presei Cristian Moș, vicepreședinte CJT.
Stația de transfer de la Timișoara cu o capacitate de 6.833 tone pe an, centrele de colectare Jimbolia cu o capacitate de 16.325 tone pe an, Deta cu capacitatea de 11.489 tone pe an și Făget cu o capacitate de 5.504 tone pe an, colectează deșeurile și le transferă către deponeul de la Ghizela, unde este sortat, prelucrat ecologic și parțial reciclat.
„Fericirea” cetățenilor dornici să trăiască în localități curate și nepoluate a fost episodic umbrită de neînțelegerile dintre firmele angajate în salubrizare. În 2019, pe fondul unor conflicte din cauze finaciare, Polaris Holding a interzis firmei BraiCata, care asigura salubrizarea și transportul deșeurilor în Jimbolia, Deta și Făget, să mai presteze serviciul. Medierea ADID și a CJT a durat, iar localnicii avut de suferit.
Campaniile periodice de colectare a deșeurilor mari, deschiderea unor centre de preluare gratuită a resturilor rezultate din construcții, colectarea componentelor electronice și a bateriilor inclusiv în supermarketuri, atenționarea și sancționarea cu amendă a celor care aruncă gunoi pe unde apucă, contribuie la reglarea problemei spinoase a deșeurilor și, într-o bună măsură, la educarea oamenilor. Aici însă mai este de lucru, iar fondurile europene destinate campaniilor de informare și de educare a populației s-au dus pe canalul Bega, fără să își ducă la capăt misiunea.
În ritm lent, decidenții fac pași timizi. Există un proiect de lege depus de PNL în parlament pentru introducerea în programa școlară a orelor de educați e ecologică, dar și propuneri de la UDMR de creștere a taxelor de salubrizare. Guvernul a inclus 1,2 miliarde euro pentru optimizarea managementului deșeurilor în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fond accesibil atât administrațiilor locale, cât și companiilor private.
(Surse foto: Consiliul Județean Timiș; RETIM)
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
