Fondurile europene trebuie să fie gestionate cât mai aproape de cetățeni, la nivel regional sau local!, au susținut cu tărie reprezentanții executivului de la Bruxelles în Conferința Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În cadrul evenimentului care a avut loc săptămâna aceasta la Cluj, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, a pledat, în mai multe intervenții, pentru creșterea rolului regiunilor în accesarea de fonduri europene în următorul exercițiu bugetar, 2021-2027.
Comisarul a participat la conferința COTER din cadrul CoR pe tema „Susținerea și dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană”.
„Convergența între țări a fost însoțită în ultimii ani de divergențe la nivel regional. Cele mai bogate 10% dintre regiunile Uniunii Europene sunt de patru ori mai productive decât cele mai sărace 10%, iar această tendință devine o constantă. Am ajuns la punctul în care divergențele devin nu numai ineficiente din punct de vedere economic, dar și periculoase din punct de vedere social și politic. Aceasta este provocarea majoră pentru Uniunea Europeană în perioada următoare”
Corina Crețu
Ea s-a referit apoi la nevoia ca tot mai multe fonduri europene să fie decise și gestionate la nivel local sau regional.
„Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înțeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii și cei care locuiesc aici știu cel mai bine nevoile cetățenilor și de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentați direct de cetățeni, pentru că și-au dezvoltat capacitatea administrativă și știu exact care sunt nevoile cetățenilor. (…) Sperăm ca, în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora.”
Corina Crețu
Centralism vs regionalizare
Comisarul a subliniat ca în UE există mai multe modele, cel centralist, pe de o parte, și cel regional, pe de altă parte, iar cu acesta din urmă se lucrează mai bine în termen de implementare și monitorizare a proiectelor.
„Sigur avem diferite modele – francez, german – unde lucrăm direct cu regiunile și cred că este modelul cel mai simplu, atât din punct de vedere al aplicării și al implementării, al monitorizării, putem ști foarte bine cum s-au investit banii europeni. Pe de altă parte, avem aceste modele centralizate în care încă se lasă în seama capitalelor să decidă unde și cât să se investească. Eu cred că în următoarele discuții, pe care le-am început deja cu statele membre pentru acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2021-2027, să găsim înțelegere mai mare din partea unor guverne pentru a acorda direct bani regiunilor și primăriilor”
Corina Crețu
Absorbția în România, la media europeană
Situația la nivel european a fost sintetizată de Dana Spinanț, director al direcției de Buget, Comunicare și Afaceri generale, în cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene. Aceasta a spus că, acum, este pentru prima dată în actuala perioadă de programare când indicatorul arată ce activitate din teren este mai bun decât în aceeași perioadă de timp a programării anterioare. Astfel, la mijlocul lui ianuarie, totalul proiectelor selectate a atins 77% din suma alocată perioadei curente, ceea ce înseamnă că mai mult de trei sferturi din totalul proiectelor ce vor fi implementate prin politica de coeziune în perioada 2014-2020 au fost deja selectate și se află în diverse stadii de implementare, în toate statele membre.
„O veste mai puțin bună este despre finanțarea concretă, adică despre câți bani au fost plătiți propriu-zis prin programele operaționale. În acest moment, doar 22% din anvelopa financiară a politicii de coeziune s-a plătit. Este deci loc de mai bine, și pe aceasta ne vom concentra în continuare”
Dana Spinanț
La nivelul Uniunii, media absorbției este de 28%, iar 68% din sumă a fost contractată portalului de specialitate al UE. Potrivit aceleiași surse, România se situează în apropiere de media europeană, cu plăți primite în cuantum de 24% din suma alocată, și sume decise la nivel de 69%.
Prezent și el la Cluj, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene Octav Dan Paxino a furnizat o cifră legată de absorbție de 28%. Diferența de patru procente poate fi pusă pe seama unor raportări încă netrimise la Bruxelles, au explicat persoane familiarizate cu subiectul.
Paxino a precizat că, de la începutul acestei perioade de programare și până acum, în România au intrat 8,6 miliarde de euro, prefinanțări și rambursări în cadrul programelor operaționale, și 5,6 miliarde de euro, reprezentând plăți directe în agricultură.
Nivelul local, lumini și umbre
Corina Crețu a revenit pe subiectul finanțărilor la nivel local și regional și în cadrul unei conferințe de presă. „Încurajăm statele membre să acorde câți mai mulți bani orașelor. Considerăm că, inclusiv în România, la 12 ani de la aderare, [orașele] au căpătat suficientă experiență. Nimeni nu poate ști mai bine nevoile comunităților locale decât reprezentanții lor, fie că vorbim de orașe capitale de județ sau orașe mici.”
Ea a precizat că, pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia a propus ca o sumă minimă de 6% din alocarea fiecărui stat membru să fie direct în managementul primarilor, iar Parlamentul susține un cuantum de 10%. Decizia va fi luată în perioada următoare.
Acesta este un prag minim, dar este la latitudinea fiecărui stat membru să ridice plafonul sumei, până la nivelul considerat optim, a explicat pentru PressHub și Transilvania Reporter purtătorul de cuvânt al Comitetului Regiunilor, Pierluigi Boda.
În ceea ce privește România, în actualul exercițiu bugetar, 2014-2020, potrivit comisarului Crețu, suma alocată la nivel local a fost de 20% din totalul Programului Operațional Regional, dar multe municipalități s-au dovedit nepregătite pentru a accesa fondurile. „Am avut multe municipii care nu au reușit să atragă fonduri, dar am avut și Oradea, care a avut o alocare inițială de 35 de milioane de euro, dar a ajuns la aproape 200 de milioane, și, la fel, Clujul, care a semnat finanțări mai mari decât sumele prevăzute la început”, a precizat comisarul.
Studiu de caz, spitalele regionale
Corina Crețu a dat ca exemplu în care se pot implica autoritățile locale cazul proiectelor spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova, care au ca beneficiar Ministerul Sănătății și sunt blocate la nivel central, în acest moment. „De exemplu, avem această dispută legată de spitalele regionale. (…) Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj – n.red.), ale celor de la Craiova și de la Iași, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operațional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investițiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiții”, a spus comisarul.
Cum stă Clujul
În cadrul conferinței, primarul Emil Boc a prezentat situația finanțărilor europene aflate în implementare sau evaluare pentru Cluj-Napoca, în valoare de 270 de milioane de euro, la care se adaugă alte 150 de milioane de euro, ipotetice, pentru centura de ocolire metropolitană, un proiect gestionat de la nivel central. Potrivit situației prezentate de Boc, din cele 270 de milioane, cei mai mulți bani, 100 de milioane de euro, se duc pe înnoirea flotei de transport în comun. 50 de milioane se duc pe mobilitate urbană și pietonalizare, 40, pe inițiative privind „orașul verde”, educație – 25 de milioane, eficiență energetică – 15,5 milioane, sănătate – 5,3 milioane, alte proiecte – 35 de milioane.
ULTIMA ORĂ. Parlamentul schimbă regula: miza pe regiuni
Parlamentul European (PE) a adoptat marți, 26 martie, cu 475 de voturi pentru, 93 împotrivă și 53 de abțineri noile reguli de finanțare ce au ca scop întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE. „Eurodeputații sunt de părere că gestiunea fondurilor europene trebuie să țină seama de caracteristicile specifice ale regiunilor europene din punct de vedere teritorial, economic și social, acestea fiind cele care beneficiază cel mai mult de pe urma politicii de coeziune”, se arată într-un comunicat de presă al parlamentului.
Finanțarea europeană va fi astfel alocată la nivel regional, în funcție de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, și nu la nivel național, în funcție de raportul venitului național brut, așa cum e practica curentă și propunerea Comisiei, se mai arată în comunicat.
Acest principiu avantajează majoritatea regiunilor din România, care au un PIB/capita mai mic decât cel național, care este ridicat de București. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor în România este de 63% din media UE, dar la nivel regional, acesta variază între 144%, în regiunea București-Ilfov și 39%, în regiune Nord-Est. Regiunea Nord-Vest, din care face parte și Clujul, se situează la 56% din media UE. În afara Bucureștiului, singura regiune care depășește media națională este Vest, cu un PIB/capita de 67% din media UE.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
