Comisia Europeană vede în roz statul de drept din România

Comisia Europeană (CE) a publicat raportul pe 2023 privind Statul de drept din România. Organul Executiv al Uniunii Europene notează în document o serie de rezultate pozitive care contrastează cu realitatea din țară și vine cu o serie de recomandări.

Astfel, CE susține că punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri. „Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, răspunsul legislativ întârziat privind termenele de prescripție a condus în continuare la închiderea unui număr mare de cazuri de corupție și la anularea condamnărilor”. Raportul mai arată că „s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție din justiție”.

Raportul mai remarcă faptul că „o serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce demonstrează eficiența în continuare a căilor de atac”.

Probleme cu finanțarea partidelor

Ca aspect critic, CE remarcă faptul că legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată și că „achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, întrucât este un sector prioritar, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice”.

În plus, „în pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-mediei private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informații nu a înregistrat încă îmbunătățiri. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea comercială asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor”.

Comisia vine și cu o serie de recomandări României:

• Să finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare.
• Să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.

Comisia mai remarcă faptul că timpul necesar pentru soluționarea cauzelor a crescut de la 160 de zile în 2021 la 171 de zile în 2022, în timp ce rata de soluționare a dosarelor a scăzut de la 102 % în 2021 la 96 % în 2022.

Nivel mare de corupție

Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat. Indicele de percepție a corupției din 2023 calculat de Transparency International pentru România a fost de 46 din 100, ceea ce o plasează pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul 63 la nivel Mondial

În ceea ce privește întreprinderile, 94 % din întreprinderi consideră că fenomenul corupției este generalizat (față de media UE de 65 %), iar 71 % din întreprinderi consideră că aceasta face dificilă desfășurarea de activități economice (față de media UE de 36 %)79.

Raportul mai remarcă faptul că răspunsul legislativ întârziat privind termenele de prescripție a condus în continuare la închiderea unui număr mare de cazuri de corupție și la anularea condamnărilor.

Rezultate minore

De la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, au fost emise două puneri sub acuzare (în 2023).

În 2024, investigația preliminară pentru un caz a fost finalizată. „Noul sistem trebuie încă să își demonstreze capacitatea de a trata în mod eficient cazurile de corupție din sistemul judiciar. Astfel cum s-a precizat în raportul de anul trecut, CSM întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor de procurori desemnați în cadrul ÎCCJ.

Raportul mai remarcă faptul că legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată și că legislația elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a fost aprobată fără modificări de către Senat în septembrie 2023 și prezentată Camerei Deputaților în octombrie 2023, fără nicio monitorizare până în prezent.

„În pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-mediei private pentru publicitate politică. Această finanțare, care a devenit o parte semnificativă a pieței globale de publicitate televizată din România, afectează și mass-media online și locală”.

Bani pentru propagandă

Jurnaliștii și organizațiile societății civile raportează că unele partide politice au cheltuit aproximativ 39,3 milioane de lei (8 milioane EUR) în 2022 pentru conținut audiovizual electoral prezentat publicului drept conținut jurnalistic și nu ca material publicitar și că o sumă similară sau mai mare ar fi fost cheltuită în 2023, în principal prin intermediul site-urilor de internet ale posturilor de televiziune.

Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea comercială și politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor. Consiliul Europei, Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, a înregistrat 13 alerte active în total de 193. România a răspuns la 12 alerte și s-au înregistrat progrese în două dintre acestea. Jurnaliștii raportează că acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) rămân o problemă,

La 1 ianuarie 2024, numărul hotărârilor principale ale Curții Europene a Drepturilor Omului neexecutate încă de România a crescut, ajungând la 115, cu două hotărâri mai mult decât în anul precedent.

Printre sursele citate de raport se află și un editorial al Clubului de Presă, organizație nerecunoscută în breaslă, editorial semnat de un jurnalist condamnat cu executare în dosarul lui Dinu Patriciu.

Reacție la Raport

Reacțiile nu au întârziat să apară. Astfel, Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) arată că „acest raport nu reflectă în mod obiectiv situația sistemului judiciar din România, în contextul în care, în ciuda numeroaselor apeluri formulate de asociațiile judecătorilor și organizațiile neguvernamentale, avizele Comisiei de la Veneția de modificare a legilor justiției pe teme esențiale pentru asigurarea independenței justiției sunt respinse cu fermitate, iar hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene nu sunt aplicate, aspecte tolerate fără explicații din partea autorității care ar trebui să fie gardianul tratatelor (în special al dispozițiilor privind statul de drept, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene)”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!